Haideți în lumea Silvian !

Narcis GAIDARGIU ●

Aș fi dorit să titrez:

„Voi ce intrați în lumea Silvian, lăsați afară orice regrete, intrați cu bucurie în lumea micilor plăceri nevinovate !”

Era prea lung titlul, așa că am renunțat. Și nici nu se potrivea, întrucât unde vom intra acum, e Raiul pe planeta Pământ.

Valentine’s Day 2017!

Aflasem că Maestrul în arta culinară Silvian Miron va organiza o conferință de presă la orele 13, de ziua îndrăgostiților, la sediul Cofetăriei Silvian. Era înconjurat de reporteri și cameramani, în fața unei estrade capitonate cu catifea, plină cu inimioare, flori si cupidoni din ciocolată. Adevărate vedete păreau că evoluează pe catwalk, în lumina proiectoarelor, blițurilor și a câtorva lumânări care difuzau o lumină discretă, într-un feeric joc de lumini și umbre, al căror spectator demn, serios și fidel este din anul 2002 medaliatul bust din ciocolată al Regelui Carol I.

Am avut timp să admir – pentru a câta oară? – galantarele pline cu minunății din ciocolată, caramel, marțipan, jeleuri multicolore din fructe, frișcă, zahăr caramelizat, cremă ganache ori cappuccino, zodiace miniaturale, prăjituri, minioni și minione de-o-mbucătură pentru pofticioși ori poate două pentru clienții cu alese maniere, torturi clasice ori personalizate la comandă, cu tematici atât de diverse, încât m-am întrebat dacă există oare, ceva pentru care Maestrul Silvian să spună “nu pot”.

L-am întrebat care este ingredientul preferat; „ciocolata”, mi-a răspuns, plăcut impresionat. Care este ingredientul cu cele mai complexe operațiuni tehnologice? „Ciocolata”, mi-a raspuns, ferm, maestrul. Și, care este cel care vă oferă maxima satisfacție profesională? „Ciocolata, dar în special ciocolata neagră, care oferă mult mai multe posibilități de prelucrare, comparativ cu suratele sale, ciocolata albă sau cu lapte, este mult mai sănatoasă datorită conținutului mult mai ridicat de cacao neagră veritabilă, conține mai puțin zahăr, toți acești factori constituindu-se pentru consumatori într-un efect sinergic pozitiv”.

„E clar! – mi-am zis – am întâlnit un om îndrăgostit”. Da, clar îndrăgostit, se vedea în glasul afectuos, în scânteia plină de tandrețe din priviri, în căldura pe care o emana în jur povestind pasional; îndrăgostit de ciocolată, de pasiunea de-o viață pentru meseria care-i devenise artă și iubită, de oamenii care îi calcă pragul, cărora dorește să le îmbunătățească și înfrumusețeze viața.

Mi-a povestit apoi că a alcătuit un grup de studiu format din specialiști, profesori și savanți, pentru îmbunătățirea formulei cremei de bragă din mei si secară, pe care o are de câțiva ani în vânzare și studierea efectelor benefice, o formulă în care sunt implicate meiul și hameiul, ultimul fiind asociat cu fertilitatea și sănătatea sistemului osos printr-un aport ridicat de siliciu, conform unor studii ale cercetatorilor americani, aceiași cercetători indicând un consum între 20-50 mg siliciu pe zi. (Sursa: http://www.livescience.com/6072-beer-good-bones.html). Maestrul a continuat povestea cu argumente privind similitudinile dintre siliciu și apă, amândouă având o densitate mai mare în stare lichidă decât în cea solidă, dilatându-se în punctul de îngheț, spre deosebire de cele mai multe dintre substanțele ori elementele chimice cunoscute, siliciul fiind benefic și pentru sănătatea pielii, a unghiilor sau părului, iar pentru plante contribuind la mărirea rezistenței la îngheț, anihilarea dăunătorilor naturali și o vigoare mărită a sistemului imunitar.

Wooo … ow! Discuția a fost mult mai lungă, dar mai ales interesantă. Vă spun pe scurt, a continuat cu memoria apei, cu filmul documentar „Water the Great Mistery”, cu tehnici mixte, adică sculptură în bloc masiv de ciocolată, evident neagră și modelaj implicând procese termice, în eventualitatea executării unui bust al celui pentru care blondul noroc al unui vis deșert sau visul blond unui noroc ce nu e, de mai venea ori poate nu venea, nu-o mai ierta, căci dorul său mustrări îi tot spunea (…“i-ar fi spus”, pentru cei foarte severi cu alinierea logică de timp gramatical, dar, știți, n-am găsit altă rimă). Pam, pam! Scuzați licența! V-ați prins, Mihai Eminescu! Discuția ne-a fost pe drept și fără supărare abrupt întreruptă, moment în care ne-am dat seama că oamenii din jur așteaptă să pună întrebări.

Inspirat, maestrul Silvian ne-a invitat în laboratorul personal, la etaj, pentru un live performance chocolatier. Am pășit cu timiditate intrând într-un sanctuar al artei, ideilor inovatoare, experimentelor și, poate, eșecurilor pe ale căror lecții se clădește uneori succesul. Toți cei prezenți am urmărit în liniște evoluția, urmărind mișcările precise ale unei puneri în scenă ce se scria sub ochii noștri. Au intrat în scenă frânturi de inimi ce-și promiteau iubire bicoloră, așteptând momentul când vor dansa ieșind înlănțuite din mâinile de prestidigitator ale maestrului. Pensule, aerator, poș, pigmenți alimentari transformați în praf de stele aurii și argintii, procedee de patinare, lipire la cald și, în final, două inimi intr-o deplină efuziune, zămislite dintr-un ou de ciocolată.

Am plecat de la maestrul Silvian și pe drum mă gândeam cum e cu noua băutură-aliment-medicament din mei și hamei, bineînțeles, nu mă putusem abține și am testat în scopuri reportericești, desigur, nici nu aș fi băut altcumva, excepționala cremă de mei și secară.

Daaa, pe drum căzusem pe gânduri despre cum o fi cu hameiul și siliciul asociate cu vigoarea și fertilitatea. Ar avea oare, vreo legătură neștiută cu mitologia greacă și romană unde Silenus era zeul berii, profesorul și prietenul lui Dionysos, zeul vinului și al fertilității? Nu, nicio legătură, în antichitate berea avea alt gust, apropiat vinului, uneori confundată cu acesta. Deși hameiul exista în flora spontană, pentru prima dată este semnalat în istoria berii după anul 1000 dC. Poate Berzelius când a descoperit siliciul și seleniul s-a gândit la hamei și graminee care conțin un important nivel al acestor două elemente? În niciun caz, cel mult poate, a savurat momentul descoperirii cu o bere cu hamei. Dar istoria nu consemnează nici asta. Atunci cum se face că o combinație de graminee, în asociere cu hameiul, fermentată, încălzită – al cărei compus final filtrat sau nefiltrat – seamăna atât de bine cu berea, însă nu este, dar au în comun atâtea elemente și efecte benefice? Este bragă? Să zicem, deși mai degrabă seamănă cu ambrozia, cea care era și hrană, și nectar. Hrana și băutura zeilor și a nemuritorilor, al cărei consum făcea ca prin sistemul circulator să se formeze un fluid eteric.

Cum le potrivesc zeii pe toate !?

Maestrul Silvian, de-adevăratelea având o inimă de ciocolată, la plecare ne-a umplut de daruri. Chiar, de ce n-aș scrie și asta? Acum, cu regret vă spun, s-au terminat foarte repede, nu inainte de a le fi fotografiat pentru voi. Voi știți de unde să le cumpărați? I.G. Duca 73 în Constanța, Rozelor 3 în Mangalia.

Mai trec și eu din când în când, am prescripție; scrie cel mult… sau cel puțin, nu se vede bine scrisul, o dată pe săptămână în week-end și ocazional în timpul săptămânii, dar numai ocazional, nu faceți din asta un sport de performanță, ocazional ziceam, numai când vi se face poftă.

Fii Fun, Fii Hot, Fii Cool! E Pasiunea Ta !

Sursă foto: Narcis Gaidargiu, Dan Mihăescu