Marina Militară a suferit cel mai mult consecințele nealocării fondurilor suficiente apărării naţionale

 

prof. dr. ing. Vergil CHIȚAC – senator ●

 

Ședința anuală de analiză a structurii în Forțele Navale de la sfârșitul lunii ianuarie ne-a relevat nivelul de ambiție în privința dotărilor cu platforme de luptă specifice, distribuite etapizat corespunzător perioadelor: 2017-2020, respectiv 2020-2026.

Din comunicatul de presă am reținut: „Programele de înzestrare, care urmează a fi inițiate în perioada următoare, au fost prioritizate pe două etape. Etapa I, se va desfășura în perioada 2017-2020, și va cuprinde achiziția primei corvete multifuncționale noi; reînființarea Divizionului 508 Rachete Coastă și dotarea acestuia cu instalații mobile de lansare rachete containerizate și cu o platformă mobilă de comandă și control; modernizarea fregatelor T22R și dotarea acestora cu echipamente pentru luptă împotriva amenințărilor aeriene, subacvatice și de la suprafața apei; modernizarea a două nave purtătoare de rachete; re-motorizarea navelor militare fluviale. Etapa a II-a, derulată în perioada 2020-2026, cuprinde intrarea în dotare a următoarelor trei corvete multifuncționale; modernizarea celei de-a treia nave purtătoare de rachete și, în limita bugetului pe care Forțele Navale îl vor avea la dispoziție, inițierea unui program multianual de înzestrare cu submarine noi”

vergil-chitac-interviu-777x437-640x360Este limpede că țara noastră evoluează într-un context geopolitic și geostrategic complicat, cu o Rusie agresivă și revizionistă, care în urma anexării Crimeei din 2014 și-a construit o grupare de forțe ce a destabilizat regiunea extinsă a Mării Negre. Includ aici și o grupare navală bazată la Sevastopol, adică la numai 210 mile marine de Constanța. Mai mult decât atât, este edificatoare declarația, cel puțin arogantă, a generalului Valerii Gherasimov – Şeful de Stat Major al Forţelor Armate ale Federaţiei Ruse – care la sfârșitul exercițiului „Caucaz 2016” spunea: „Controlăm în totalitate bazinul Mării Negre. Flota Mării Negre staționată la Sevastopol, este capabilă să distrugă inamicii potențiali, deja din stadiul în care aceștia se pun în mișcare din porturile de dislocare.”

Prin urmare, ca amiral cu o stea, în rezervă al Forţelor Navale Române şi ca senator în Parlamentul României, susţin cu tărie că se impune, ca prioritatea numărul „zero” a naţiunii, nu doar a armatei, demararea programului strategic de înzestrare „Corvetă multifuncțională”. Este vorba despre un program care a făcut obiectul unui proiect de Hotărâre de Guvern la sfârșitul anului 2016, prin care Ministerul Apărării Naționale defineşte ca investiţie militară strategică, achiziționarea a patru corvete multifuncționale din clasa SIGMA și a serviciilor conexe, care însemnează servicii offset la care se adaugă, firesc, programul de instruire a echipajelor, respectiv suportul logistic inițial sub forma unui centru de mentenanță necesar corvetelor pe perioada garanției și care ulterior va rămâne în dotarea Forțelor Navale. Programul se va desfășura pe durata a şapte ani având un cost estimat de 1,5 miliarde de euro incluzând TVA, urmând ca după semnarea contractului să se achite părții olandeze 30% din valoarea contractului. Navele vor fi construite la Șantierul Naval Damen Galați S.A. ceea ce din punctul meu de vedere ar fi o garanție a lucrului bine făcut, prin prisma experienței şi tradiţiei pe care o are firma olandeză şi specialiştii din şantierul românesc, în construcția de nave militare.

De acest lucru m-am convins eu însumi în vara anului 2015, când în calitatea pe care o aveam, de Comandant al Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, împreună cu studenții militari din anul terminal, am vizitat o navă de suport logistic pentru Marina Regală Olandeză construită până într-o anumită fază la Galați și, am rămas realmente, impresionat. Nava era construită până în faza dotării cu echipamente și senzori de luptă, care ulterior au fost montaţi în Olanda. Este știut însă că astăzi, cu excepția Armatei SUA care este capabilă să facă „realizare de produs”, toată lumea face „integrare de produs”, fapt ce se va întâmpla și cu corveta multifuncțională.

16487207_1805625676363560_6648006653445786376_oRevenind însă la acest program, eu l-am susținut public și am reiterat acest lucru și cu ocazia discutării bugetului pentru Apărare în comisiile reunite pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională ale Parlamentului, care a avut loc la sfţrşitul lunii februarie 2017.  Varianta inițială a bugetului pentru apărare care avea 1,35% din PIB credite bugetare și 0,83% credite de angajament, mi-a produs îngrijorare pentru că creditele de angajament sunt bani virtuali care crează cadrul juridic ministerului pentru a încheia contracte multianuale. Ele devin bani reali în momentul efectuării plăților, or din momentul inițierii procedurilor de contractare până la prima plată trece mai mult de un an. Așa cum am explicat mai sus noi anul acesta, odată cu semnarea contractului, ar trebui să facem o plată de 450 milioane de euro din creditele bugetare aferente anului 2017. Acum, în forma finală, bugetul Apărării este 2% din PIB, credite bugetare, deci s-a dovedit că trecerea bugetului pe la Cotroceni nu a fost un joc politic ci o necesitate.

La finalul discuțiilor pe care le-am provocat în comisie pe această temă, ministrul Apărării m-a asigurat că programul “Corvetă multifuncțională” este prioritar, urmând a mai fi derulate câteva formalități, printre care și avizul comisiilor de specialitate din cele două camere ale Parlamentului.

Aștept ca Proiectul de Hotărâre de Guvern să ajungă la comisia de specialitate din Senat pentru aviz, unde voi sublinia încă o dată că dacă acest program nu va fi perfectat de maniera prezentată mai sus anul acesta, diriguitorilor actuali ai ţării le putem pune fără echivoc eticheta de „necunoaștere a interesului național”, cel puțin, dacă nu cumva sintagma „interes național” nu s-a demonetizat.

Pentru că Marina Militară a suferit poate cel mai mult consecințele nealocării de fonduri suficiente apărării, considerând că dacă am intrat în NATO și suntem sub scutul celei mai puternice alianțe politico-militare din lume, apărarea țării trebuie să coste mai puțin. Altfel nu pot să-mi explic de ce statul român nu a putut asigura nici până astăzi fondurile necesare etapei a doua de modernizare a fregatelor intrate în serviciul marinei în 2005 și planificate a fi modernizate începând cu 2008.

Trebuie să spunem foarte clar că  Marina Militară Română a mers mai departe, atât cât a mers, nu datorită viziunii și priceperii politicienilor ci pentru că marinarii militari au rămas credincioși idealurilor dobândite în școală și nu au abandonat nici un moment visul de a se pregăti la bordul unor nave dotate cu echipamente și senzori de ultimă generație, total compatibile cu ale aliaților noștri din NATO și UE, care să-i reinventeze profesional și să le testeze limitele.

 

16665707_1805625383030256_8589313488320245121_o

În aceeași ședință în care am discutat bugetul apărării la comisia parlamentară, mi-am exprimat o nedumerire. Și am să elaborez puțin. Bugetul Ministerului Apărării Naționale pentru 2017 s-a făcut în limita a 2% din PIB credite bugetare așa cum prevedea pactul politic încheiat la cererea președintelui și cum este prevăzut și în Carta Albă a Apărării. În prima variantă de buget creditele bugetare erau în valoare de 1,35% din PIB iar comunicatul de la MApN arăta mulțumirea față de această situație.

Aici e nedumerirea mea! De ce să fi fost mulțumiți cei din MApN cu 1, 35% din PIB dacă ei își proiectaseră bugetul pentru 2%? Sau dacă 1,35% din PIB credite bugetare erau suficiente, ce fac cu banii suplimentari primiți care nu sunt puțini, sunt aproximativ 1,2 miliarde de Euro? Pot fi ei cheltuiți legal și eficient în acelașii timp? Pentru că nu trebuie să uităm că vestitul concept numit „smart defence”, adoptat de aliați cu prilejul Summitul-lui NATO de la Chicago din mai 2012, înseamnă printre altele să cheltuim mai eficient nu mai mult.

Mi-am exprimat speranța că aceste lucruri vor fi avute în vedere și că prin acest buget România va dovedi că este un aliat credibil al NATO, singurul avanpost credibil al alianței în această zonă a lumii.

Ministrul Apărării și Șeful Direcției Financiar Contabile prezenți la discuții au garantat că în forma actuală bugetul alocat Apărării Naționale, reflectă nevoile din minister, el va fi executat în totalitate iar banii vor fi cheltuiți eficient și conform priorităților cuprinse în Carta Albă a Apărării.

În final am sentimente pozitive cu privire la dotarea Marinei Militare în perioada următoare pentru că punctul meu de vedere se sprijină pe propria experiență profesională  precum și a colegilor din Marina Militară, iar cei care au privilegiul de a ști au și datoria de a acționa.

 

Sursă foto: Forțele Navale Române, arhivă personală prof. dr. ing. Vergil Chițac

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.