Ziua Marinei Române-Repetiţie cu nave militare pentru cea de-a 115-a reprezentaţie la scenă deschisă

Dan Mihăescu ●

 

Marea, cea mai ameninţătoare şi fascinantă frontieră a umanităţii chiar şi în prezent, simbol romantic şi provocare în calea expansiunii şi descoperirilor geografice, perlă pe coroanei României întregite în frontierele istorice, a desfăşurat, într-o dimineaţă de început de august, o imensă scenă cinetică sub siajele învolburate ale unei armade pacificatoare – flotila de paradă a Forţelor Navale Române (FNR), ieşită în rada Constanţei pentru repetiţia generală a celei de-a 115-a aniversări a Zilei Marinei Române.

 

Debutând în 1902, sub forma unui eveniment festivalier, la iniţiativa primarului Constanţei, Cristea Georgescu, care îşi manifesta dorinţa de a atrage turişti a transmis adresa Nr. 6082 din 6 august 1902, către primarii comunelor urbane reşedinţe de judeţ din toată ţara, atenţionându-i asupra semnificaţiei acestei sărbători şi a faptului că pe „15 august, de Sfânta Maria, patroana Marinei, vor avea loc în apele Constanţei şi pe uscat nişte serbări demne de a fi văzute precum <regale>, alergări, corabia Argonauţilor şi altele”. Ziua Marinei Române, a fost organizată, pentru prima dată, în Portul Constanţa, la bordul Crucişătorului Elisabeta, printr-un Te-Deum la care a luat parte şi ministrul de Război Dimitrie A. Sturdza şi a tuturor ofiţerilor Diviziei de Mare, urmat, în după-amiaza şi seara aceleiaşi zile, de un banchet şi serbarea marinărească propriu-zisă, dată în folosul Palatului Invalizilor. Totodată, potrivit istoricului militar comandor dr (rez) Marian Moşneagu, autorul volumului Ziua Marinei la români, publicat în 2004, la Editura Muntenia, încă de la prima ediţie a sărbătorii marinarilor, pe parcursul zilei, pe faleza Cazinoului au fost organizate ample manifestări, spectacole în aer liber şi jocuri de artificii, iar un an mai târziu, la regate au participat şi bărcile vasului de război rus „Psezuape”, aflat în vizită în portul Constanţa.

Sărbătoarea a căpătat amploare şi noi semnificaţii, de la an la an iar în anul 1911, evenimentul a fost organizat de Societatea Marinarilor „Regina Elisabeta”. Apoi anul următor, în 1912, serbarea nautică a fost pusă sub înaltul Patronaj Reginei Elisabeta, iniţiativa organizării sale aparţinând societăţii cu acelaşi nume a Marinarilor Civili din Constanţa.

Ziua Marinei s-a serbat în virtutea aceloraşi frumoase tradiţii şi la bordul bricului ,,MIRCEA”, care, în perioada 1 iulie – 2 septembrie 1925, a executat un marş de instrucţie pe itinerarul Constanţa, Pireu, Corfu, Durazzo, Boche di Cattaro, Suda, Rhodos, Smirna, Ceanak, Cospoli, Constanţa. În anul următor, M.S. Regele Carol al II-lea a hotărât ca unica şcoală pentru toţi marinarii români să se numească Şcoala Navală a Maiestăţii Sale ,”MIRCEA” şi a creat Medalia Maritimă (transformată în anul 1938 în Virtutea Maritimă). De asemenea, la 15 august 1936 a fost botezat, în cadrul festiv al serbărilor primul submarin românesc, ,,DELFINUL”. După război, în 1945, la sărbătoarea marinarilor români au participat şi membrii Comisiei Aliate de Control.

Plecată în zori, din Portul Constanţa, o flotilă alcătuită din peste 35 nave şi ambarcaţiuni ale Forţelor Navale Române şi Ministerului de Interne, 10 aeronave militare şi civile româneşti, avioane Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Regale Britanice, un avion P8 Poseidon al US AIRFORCE, şi un efectiv ce numără peste 3000 de militari şi tehnicieni civili se implică, timp de  peste cinci ore, într-un exerciţiu naval întrunit alcătuit din opt secvenţe tactice de mare intesitate semnificând o spectaculoase încleştări, ce constitue, în esenţă repetiţia generală la scenă deschisă a celei de-a 115-a ediţii a Zilei Marinei Române. Privită de pe puntea de comandă a Fregatei 221 „Regele Ferdinand”, desfăşurarea spectacolului naval ascunde o solemnitate majestuoasă, poate şi pentru faptul că undeva, la deschiderea evenimentului, intonarea Imnului naţional, simbolul statalităţii, este salutată cu 21 de slave de tun.

Căpitanul Fregatei 221, comandorul Marian Ioan, priveşte din scaunul înalt, confortabil, amplasat central în faţa parbrizului din comanda de timonerie a navei, dând calm ordine clare şi ferme către ofiţerul de navigaţie. „Noi vom avea, în cadrul defilării şi paradei cu navale, un rol pe fundalul flancului de est în care vom patrula de la nord la sud şi vom asigura apuntarea unui elicopter PUMA Naval al FNR dar în esenţă, Exerciţiului FNR 17, ceea ce în termeni specifici defineşte întregul eveniment organizat pentru celebrarea Zilei Marinei Române are câteva noutăţi relevante pentru nivelul de instrucţie. În primul rând, după mai mulţi ani, militarii din Forţele Speciale vor prezenta un exerciţiu de inserţie prin paraşutare a unui desant, apoi aviaţia Forţelor Navale va executa Salutul Solemn cu aparatele de zbor Puma Naval, trei elicoptere urmând să zboare în paralel cu trei şalupe rapide de desantare ce poartă steagurile României, NATO şi UE, prezentarea unui moment de graţie şi măiestrie în navigaţie, de către echipajele remorcherelor Voinicul, Vânjosul şi Vârtosul ce vor evolua pe mare în ritmurile Radetzkymarsch de Johann Straus – tatăl şi Valsul Frumuseţi de Eugen Doga, o mare varietate de elemente, esenţiale în pregătirea marinarilor militari şi de mare efect vizual, în acelaşi timp, pentru publicul ce vine să vadă spectacolul nostru” – a declarat comandorul Ioan.

Pe măsură ce navele evoluează în formaţii, urmând locurile marcate prin geamanduri roşii sau galbene, secvenţele de cresc în intesitate astfel că bastimentele sau ambarcaţiunile cu militari, elicopterele de luptă ori aviaţia de vânătoare şi recunoaştere se desfăşoară nebănuite scene de luptă împotriva ameninţărilor aeriene prin lansări proiectile reactive de la bordul navelor purtătoare de rachete, lansări de geamanduri reactive hidroacustice şi torpile Sting Ray, pentru combaterea ameninţărilor subacvatice.

La rândul lor navele fluviale, Monitorul Lascăr Catargiu şi Vedeta blindată Opanez, lansează o canonadă infernală ţesând o ploaie de foc şi proiectile sub forma unei cortine inpenetrabile, către un inamic … de data aceasta imaginar.

După-amiaza, la un semnal, mica armadă pacificată schimbă direcţia de marş şi se îndreaptă către ţărm, păstrând ordinea de deplasare şi cadenţa pasului elicelor propulsoare. Căpitanii navelor au primit permisiunea revenirii în port după ce observatorii de pe platoul de festivităţi al Comandamentului Flotei au evaluat favorabil întreaga aplicaţie pe mare deschisă. A fost bine, s-a transmis pe undele staţiilor de radio-emisie, iar data viitoare, când vor evolua pe 15 august, vor primi şi ovaţiile şi aplauzele nelipsiţilor spectatori de pe faleza Cazinoului, din Constanţa.

 

 

 

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.