ZIUA MARINEI ROMÂNE, REGALUL SĂRBĂTORILOR MARINĂREŞTI

Comandor dr. Marian MOŞNEAGU

            Nu credem să existe român care să nu iubească apele – de munte, de şes sau hotârnicind dealurile subcarpatice, lacurile din căuşul munţilor, bălţile şi tăurile năpădite de stuf şi papură; apoi, pâraiele învolburate de viituri ori râurile hrăpăreţe cu vâltori bolborosind sub revărsarea păienjenişului de afluenţi dornici de preamărirea Dunării şi împărăţia Deltei, ca-ntr-un final să debuşeze în Marea cea Mare, ademenitoare de catarge şi dominată de tentaţia atâtor aventuri. Şi când vara îşi adjudecă supremaţia asupra cerului şi pământului, singur universul unduitor de valuri răvăşite de vânturi ne apără de vipie, opunând caniculei adierea brizei şi mângâierea catifelată a talazurilor înspumate.

Şi-atunci, la 15 august, lumea creştină prăznuind Adormirea Maicii Domnului, le oferă marinarilor ocazia să-şi preamărească protectoarea şi ocrotitoarea Sfântă Marie. Şi-această zi, atribuită oficial în calendarul marilor serbări nautice ca sărbătoare naţională, devine pentru noi toţi, marinari prin profesie, prin vocaţie sau prin predestinare ataşaţi unei zodii de apă sau nemarinari copleşiţi de admiraţie pentru curajoşii hărăziţi apelor, adunaţi în porturile Mării Negre, de la Mangalia la Sulina, ale Dunării din Cazane şi până la Tulcea şi încă şi la Bicaz, de unde slobozeau odinioară voinicii codrilor plutele pădurilor moldave, marea sărbătoare a naţiei.

Nava-scoala Mircea la parada navala

 

Sărbătorile Continentului Albastru

Interesul constant al locuitorilor planetei pentru ceea ce denumim generic piramida vieţii este reflectat şi de sărbătorile anuale aferente mediului acvatic. Astfel, data de 2 februarie a fost desemnată de Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională semnată în 1971 la Ramsar, în Iran, document ratificat de România prin Legea 5/1991. În fiecare an, pe 22 martie se celebrează Ziua Mondială a Apei, componenta cea mai dinamică a mediului natural şi cea mai importantă resursă naturală. De altfel, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a desemnat perioada 2005-2015 drept Deceniul internaţional „Apă pentru viaţă”.

În cadrul Summit-ului de Mediu de la Rio de Janeiro din 1992, data de 8 iunie a fost declarată Ziua Mondială a Oceanelor.

La propunerea ţărilor dunărene şi sub auspiciile Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), cu sediul la Viena, ziua de 29 iunie, dată care marchează semnarea Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, a devenit din 1994 Ziua Dunării. În acest spirit, pe 8 decembrie 2010, Comisia Europeană a aprobat şi publicat Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării.

 

Pe 25 septembrie se serbează Ziua Internaţională a Mediului Marin, eveniment care readuce în prim plan necesitatea reducerii poluării şi protejării vieţii subacvatice la nivel mondial.

În sfârşit, la 31 octombrie 1996, miniştrii mediului din cele şase ţări riverane au semnat Planul Strategic de Acţiune pentru Reabilitarea şi Protecţia Mării Negre, dată intrată deja în conştiinţa comunităţilor maritime riverane drept Ziua Internaţională a Mării Negre.

 

Ziua Marinei la Mangalia

        

  Ziua Mondială a Marinei

Pentru a asista persoanele care trăiesc şi lucrează pe mare, Sfântul Scaun a înfiinţat în 1922 Apostolatul Mării. Astăzi instituţia este subordonată Consiliului Pontifical pentru Pastorala Migranţilor şi Itineranţilor. Scopul acestui apostolat, care are membri în peste 100 de ţări, este de „a răspunde de bunăstarea spirituală, socială şi materială a marinarilor de pe vasele comerciale şi de pescuit. Această asistenţă este extinsă şi la familiile lor, fără deosebire de cultură, naţionalitate sau religie”, explică Vaticanul. În Scrisoarea apostolică „Stella Maris” din 31 ianuarie 1997, Papa Ioan Paul al II-lea a stabilit liniile călăuzitoare şi normele care guvernează acest apostolat.

Ziua Mondială a Marinei este promovată de Organizaţia Maritimă Internaţională (IMO), cu scopul de a promova securitatea pe mare şi de a preveni contaminarea cauzată de nave. „Gândurile mele se îndreaptă către cei care lucrează pe mare, şi mă rog ca ei să poată trăi în demnitate şi securitate”, a spus Sfântul Părinte joi, 30 septembrie 2004, după rugăciunea Angelus, la celebrarea Zilei Mondiale a Marinei, care a avut ca temă „IMO: Atenţia asupra securităţii maritime”. În mesajul adresat cu acest prilej, Efthimios E. Mitropoulos, secretarul general al IMO, a vorbit despre problema securităţii pe mare sub ameninţarea terorismului, încheind cu urarea: „Fie ca niciodată să nu trebuiască să suferim experienţa amară şi dureroasă a unui atac terorist împotriva navigaţiei maritime”.

 

O mascota... predestinata!

 

   Ziua Maritimă Europeană

În anul 2008, Uniunea Europeană a decis să omagieze realizările şi potenţialul resurselor oferite cu generozitate de oceane şi mările Europei, declarând data de 20 mai drept Ziua Maritimă Europeană. Ceremonia oficială de inaugurare s-a desfăşurat la Strasbourg, unde Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei, Janez Jansa, preşedintele Consiliului European şi Hans-Gert Pottering, preşedintele Parlamentului European au semnat o declaraţie tripartită comună. Ziua maritimă europeană oferă ocazia de a evidenţia rolul crucial pe care îl au oceanele şi mările în viaţa cotidiană a tuturor cetăţenilor Uniunii Europene, nu doar în cea a comunităţilor costiere, precum şi în creşterea durabilă a Europei şi în ocuparea forţei de muncă, în general. Speranţa iniţiatorilor este că această zi dedicată mării va încuraja gestionarea mai bună a zonelor costiere, a mărilor şi a oceanelor de către toţi cetăţenii şi părţile interesate. „Marea, sectoarele maritime şi resursele marine sunt esenţiale pentru prosperitatea şi bunăstarea Europei. Prin instituirea unei Zile maritime europene, dorim, în calitate de europeni, să sărbătorim această realitate şi să facem mai cunoscute posibilităţile oferite de sectorul maritim şi noua noastră politică maritimă integrată”, declara Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene. „Rezervarea unei zile speciale în fiecare an pentru a marca importanţa oceanelor şi a mărilor reprezintă o modalitate de promovare a bunăstării tuturor europenilor în această epocă a globalizării”, a declarat Joe Borg, comisarul pentru afaceri maritime şi pescuit.

Prima Zi Maritimă Europeană din 20 mai 2008 a fost marcată de votarea de către Parlamentul European a unui raport privind politica maritimă integrată a Uniunii Europene, raport care evidenţiază, printre altele, dimensiunea maritimă excepţională pe care o conferă Uniunii Europene întinderea liniei sale de coastă, insulele şi regiunile ultraperiferice. Acest raport subliniază, de asemenea, posibilităţile unice pe care le oferă sectorul maritim în ceea ce priveşte inovarea, cercetarea, mediul şi biodiversitatea şi insistă ca acestea să fie luate în considerare în totalitate în cadrul noii politici maritime integrate. În plus, raportul pune accentul pe rolul esenţial pe care îl are implicarea partenerilor regionali şi locali în asigurarea succesului politicii maritime şi pledează pentru o cooperare mai strânsă între regiunile costiere din Europa.

 

1662003_289177367904174_1443695108_n

         Ziua Navigatorului

Ca o recunoaştere a contribuţiei unice pe care marinarii din întreaga lume o au la derularea comerţului internaţional pe mare, la economia mondială şi societatea civilă în ansamblu, în anul 2010 statele membre ale Organizaţiei Maritime Internaţionale au decis ca ziua de 25 iunie să fie declarată Ziua Navigatorului. În 2011, evenimentul a fost marcat pe plan internaţional printr-o campanie on-line, prin intermediul căreia Federaţia Internaţională a Transportatorilor (ITF) a propagat mesajul „Thank you seafarers!” (Vă mulţumim, navigatori!), în semn de recunoştinţă pentru activitatea şi performanţele celor peste 1,5 milioane de navigatori şi aportul consistent al acestora la prosperitatea generală.

 

Portul pescaresc Tomis (interbelic)

Ziua Internaţională a Mării Negre

Data de 31 octombrie a fost desemnată Ziua Internaţională a Mării Negre în anul 1996, când cele şase ţări riverane – Bulgaria, Georgia, România, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina – au semnat Planul Strategic de Acţiune pentru Reabilitarea şi Protecţia Mării Negre împotriva Poluării. Astfel, în fiecare an, pe 31 octombrie este serbată cea mai izolată mare a lumii. Marea Neagră este aproape în totalitate separată de restul oceanelor lumii, atinge adâncimi de până la 2212 metri, având un bazin hidrografic de 420.000 km² suprafaţă ce corespunde unei treimi din zona continentală a Europei. În ultimele decade ale secolului XX, Marea Neagră a suferit deteriorări puternice ale condiţiilor de mediu, cauzate, în cea mai mare parte, de eroziunea costieră, eutrofizare, insuficienta tratare a apelor uzate, introducerea de specii exotice, pierderea de habitate şi un management neadecvat. De asemenea, au avut loc accidente ale unor tancuri petroliere care au dus la poluarea cu petrol şi la consecinţele dramatice ale acesteia. Ca urmare, diversitatea biologică a scăzut dramatic. Conform datelor raportului de supraveghere Global Environmental Facility (GEF) din 1992, cea mai serios degradată mare a planetei este Marea Neagră.

Acţiuni internaţionale concertate, cum este Programul de Mediu pentru Marea Neagră, finanţat de GEF, a permis realizarea cadrului de stabilire a strategiilor regionale, naţionale şi locale, precum şi a strategiilor de coordonare. Adoptarea, la 31 octombrie 1996, a Planului Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră, în cadrul Conferinţei Interministeriale, a fost încununarea activităţii de trei ani a Programului de Mediu pentru Marea Neagră. Acest Plan Strategic recunoaşte importanţa participării tuturor sectoarelor societăţii la implementarea şi aplicarea principiilor planului, precum şi obţinerea dezvoltării durabile în regiune.

1911711_289177351237509_571213771_n

       Ziua Apelor

Înfiinţarea Ligii Navale Române (LNR) la 7 aprilie 1927 a constituit începutul unei ample campanii de atragere a atenţiei poporului român asupra importanţei valorificării depline a reţelei hidrografice naţionale. În Darea de seamă asupra activităţii desfăşurate de Liga Navală Română în anul 1932, document redactat de comandorul Eugeniu Botez, printre obiectivele prioritare ale Ligii figurau la loc de cinste înfiinţarea unui Muzeu Maritim şi a unui Acvariu la Constanţa, construirea unei noi nave-şcoală, fuzionarea Yacht-Clubului Regal Român cu Liga Navală, amenajarea lacurilor din jurul Capitalei în scopuri nautice etc. Ca urmare a acestor propuneri, în adunarea generală din 24 ianuarie 1933, Comitetul de conducere al L.N.R. a hotărât reorganizarea întregii sale activităţi, printre secţiile sale numărându-se Navigaţia de plăcere, Program de studii asupra mării şi Şcoala apei. La Constanţa s-a reuşit chiar să se creeze această Şcoală a Apei. Astfel, un număr însemnat de învăţători dobrogeni s-au întrunit pentru o serie de prelegeri care să-i pună la punct cu problemele referitoare la cunoaşterea mării, a Dunării, porturilor, Pescăriei etc. Această pregătire iniţiată de Liga Navală în sfera învăţământului public viza cursurile complementare, adică şcoala medie.

Membrii L.N.R. s-au situat ei înşişi în fruntea acestei campanii de redeşteptare a dragostei faţă de ape şi sporturile nautice. Astfel, amiralul Ioan Bălănescu a conferenţiat despre mare, scriitorul marinar Jean Bart despre Dunăre, profesorul geograf Ion Conea despre morfologia Deltei Dunării, profesorul biolog Ion Popovici despre fauna Mării Negre, implicând şi experienţa Institutului Hidrobiologic de la Mamaia. Lor li s-au alăturat Emanoil Bucuţa, Apostol D. Culea, comandorul Alexandru Stoianovici, locotenentul Eduard Ghezzo, medicul Rădulescu şi alţii.

De comun acord cu Prefectura şi Primăria municipiului Constanţa, s-a hotărât ca fostul restaurant din faţa Cazinoului să fie transformat în Acvariu, sub îndrumarea dr. Grigore Antipa, în calitate de ,,patriarh al apelor noastre”.

Ziua Apelor s-a bucurat de o largă susţinere din partea autorităţilor militare şi civile şi de un impact favorabil în rândul comunităţilor acvatice rurale şi orăşeneşti. Astfel, printr-o Decizie semnată la 24 aprilie 1933 de ministrul Dimitrie Gusti Ministerul Instrucţiei, Cultelor şi Artelor, s-a instituit Ziua Apelor ,,… în una din Duminicile din a doua jumătate a lunii Iunie, pentru toate şcolile din vecinătatea apelor, şi cu concursul Asociaţie culturale şi sportive aderente la această iniţiativă”. La 25 iunie 1933 Ziua Apelor a fost serbată pentru prima oară în ţara noastră la Snagov, de către Primăria municipiului Bucureşti în colaborare cu Federaţia de Nataţie, Yacht Club Snagov, Comandamentul Cercetaşilor şi Liga Navală Română, precum şi la Balcic, Brăila, Cernavodă, Constanţa, Galaţi, Giurgiu şi Turtucaia.

 

Programul Zilei Marinei 1945

         Ziua Marinei Române

În ţara noastră, Maica Domnului a fost adoptată ca ocrotitoare a Marinei Române încă de la începutul secolului al XIX-lea, o dată cu alegerea sa ca patron al navigatorilor români. Ulterior, această opţiune a fost întărită prin diferite acţiuni şi acte de adâncă trăire spirituală şi duhovnicească.

Prin adresa cu nr. 6082 din 6 august 1902, Cristea Georgescu, primarul Constanţei, din dorinţa de a atrage cât mai mulţi turişti pe litoral, se adresa primarilor comunelor urbane reşedinţe de judeţ din toată ţara, atenţionându-i asupra semnificaţiei acestei sărbători: ,,Cu ocazia serbării zilei de 15 august a.c. – Sfânta Maria -, patroana Marinei, vor avea loc în apele Constanţei şi pe uscat nişte serbări demne de văzut precum regate, alergări, serate veneţiene, mare bal pe apă, bărci alegorice, descoperirea Americii, naufragiul Meduzei, corabia Argonauţilor şi altele.”

Ziua Marinei s-a serbat an de an în porturile maritime şi fluviale şi pe unele ape interioare cu concursul autorităţilor locale, al Marinei Militare şi Civile, sub patronajul Casei Regale a României, Societăţii Marinarilor „Regina Elisabeta” a Marinarilor Civili din Constanţa şi Ligii Navale Române.

Prima oficializare a Zilei Marinei a fost realizată în urmă cu opt decenii, prin Decretul nr. 1343 din 17 aprilie 1931, publicat în ,,Monitorul Oficial” nr. 108 din 12 mai 1931, p. 4411, prin care Carol al II-lea decreta faptul că Marina îşi va serba ziua-patron la Sfânta Maria – Adormirea Maicii Domnului (15 august).

Prin Decretul nr. 309/1953 a fost instituită Ziua Marinei Militare a R.P.R. ca sărbătoare militară şi populară: ,,În scopul manifestării dragostei şi ataşamentului militarilor Forţelor Armate ale Republicii Populare Române şi maselor largi populare faţă de… Marina Militară a R.P.R., … care se sărbătoreşte în fiecare an în prima duminică a lunii august”. Astfel, la 1 august 1954 s-a serbat pentru prima dată în Republica Populară Română Ziua Forţelor Maritime Militare, conform Decretului Prezidiului Marii Adunări Naţionale nr. 309 din 29 august 1953 (în prima duminică a lunii august).

Ziua Marinei a fost legiferată ulterior şi prin Decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale nr. 203 din 14 iunie 1960.

Din anul 1970, la Constanţa s-au organizat, timp de două săptămâni, ,,Serbările Mării”, care culminau cu Ziua Marinei.

Pentru a da o încărcătura cuvenită acestui regal marinăresc, Liga Navală Română organizează anual, în perioada 15 iulie – 15 august, sub genericul ,,Luna spiritualităţii marinăreşti”, o atractivă suită de manifestări cultural-ştiinţifice şi competiţii nautice, dotate cu premii, dedicate îndeosebi tinerilor şi turiştilor litoralului românesc.

După Revoluţia din decembrie 1989, Marina Română a reluat tradiţia sărbătoririi zilei sale la 15 august.

Prin Legea nr. 202 din 21 octombrie 2008, publicată în ,,Monitorul Oficial” nr. 728 din 28 octombrie 2008, Adormirea Maicii Domnului a fost desemnată sărbătoare naţională.

Astfel, Ziua Marinei Române – moment solemn de înălţare spirituală şi de preamărire a jertfei eroilor apelor – este şi motiv de etalare a frumoaselor tradiţii marinăreşti şi prilej de reafirmare a potenţialului combativ şi a capabilităţilor operaţionale ale Forţelor Navale Române, în cadrul unui regal care înnobilează toate sărbătorile acvatice naţionale şi internaţionale.

 

LA MULŢI ANI, NAVIGATORI ROMÂNI, ORIUNDE V-AŢI AFLA!

LA MULŢI ANI, MARINĂ ROMÂNĂ!

LA MULŢI ANI PAŞNICI, MARE ALBASTRĂ!

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.