Ziua Marinei Române la a 102-a aniversare

de Andreea Mihăescu

Peste 15.000 de localnici şi turişti au fost prezenţi luni,15 august, pe faleza Cazinoului din Constanţa și în Portul Tomis, unde au avut ocazia să urmărească spectaculoase scene de război în cadrul exerciţiilor prezentate de organizatorii festivităţilor dedicate Zilei Marinei Române.

După trecerea în revistă a gărzii de onoare, de către şeful Statului Major al Forţelor Navale,viceamiralul Aurel Popa,și festivitatea de înmânare a noului drapel de luptă al Forțelor Navale Române, de către ministrul Apărării Gabriel Oprea, a urmat înălţarea Drapelului naţional și Marelui Pavaz. De la acest moment organizatorii festivităţilor, de pe platoul Comandamentului Flotei, au declarat deschise ostilităţile militare împotriva grupărilor teroriste, a contrabandiştilor de pe mare, traficanţilor de arme şi fiinţe umane şi braconierilor de peşte.

Astfel, cei prezenţi pe faleză au putut urmări coborâri în rapel de la bordul elicopterelor de intervenţie, scafandri militari de luptă care au evoluat pe parcursul festivității cu diferite exerciții specifice, tiruri de rachete de la bordul navelor, vânătoare de submarine, respingerea atacului unor avioane de luptă cu artileria de la bordul vaselor şi multe alte intervenţii spectaculoase, scene fulminante parcă desprinse din filme documentare.

Exerciţiile militare şi parada  celor peste 25 de nave și ambarcațiuni din subordinea Marinei Militare și a Poliției de Frontieră au fost urmate de o demonstraţie de acrobaţie şi virtuozitate aeriană, la bordul unor aparte IAR 99 Șoim, după spectacolul zburătorilor având loc un concurs de ambarcaţiuni de Formula 2 şi Regata Cupa ‘Bricul Mircea’, organizată de Yacht Club Regal Român, pentru veliere medii.

În Portul Tomis, au continuat după-amiază jocurile şi concursurile marinăreşti, programul festivităţilor incluzând şi un marş al Muzicii Militare, urmat de spectacole în aer liber, de muzică uşoară şi artificii, şi o retragere cu torţe, de pe faleza Cazinoului, până în centrul Constanţei.

La manifestările de pe platoul Comandamentului Flotei, au mai fost prezenți, printre alții și ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, vicepreşedintele Senatului, Cristian Diaconescu, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Martin Harris, prefectul Claudiu Palaz,Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, Șeful Cultului Musulman din România, Iusuf  Muurat, omul de afaceri, Gheorghe Bosânceanu, primarul sectorului 2 Bucureşti, Neculai Onţanu, senatorul Mircea Banias, fostul antrenor al naţionalei, senatorul Anghel Iordănescu, senatorul Șerban Mihăilescu și vicepreședintele Consiliului Judeţean Constanţa, Cristian Darie.


Organizată pentru prima dată, în mod oficial, pe 15 august 1902, la Constanţa, sărbătoarea marinarilor a fost  concepută ca o serbare naţională, oficiată chiar de Praznicul Sfintei Maria, atrăgând atenţia în mod deosebit prin programul atractiv şi, deopotrivă, pitoresc, potrivit unui documentar elaborat de specialiştii Muzeului Marinei Române.

Ziua Marinei a oferit întotdeauna asistenţei un spectacol ieşit din comun, atât prin momentele sobre, precum ceremonialul militar al întâmpinării oficialităţilor, arborarea pavilionului şi a marelui pavoaz, în acordurile Imnului Naţional şi pe fundalul celor 21 salve de salut, serviciul religios, parada navală şi aviatică, defilarea Gărzii de onoare, cât şi prin elementele pitoreşti, specifice vieţii şi tradiţiilor marinăreşti.

Competiţiile, jocurile şi surprizele marinarilor, regizate şi puse în scenă pe apă şi pe uscat, spre deliciul spectatorilor, au fost nelipsite din programele alcătuite din timp de organizatori, pentru a da farmec şi culoare unei sărbători care este, deopotrivă, a Marinei, a oraşelor-porturi şi a ţării.

În urmă cu peste un secol, printr-o adresă din 6 august 1902, Cristea Georgescu, primarul Constanţei, din dorinţa de a atrage turişti, se adresa primarilor ”comunelor urbane reşedinţe de judeţ din toată ţara”, atenţionându-i asupra semnificaţiei Zilei Marinei.

Deşi, în Marina Militară, această zi a fost serbată cu siguranţă şi înainte de 1902, întrucât în documentele de arhivă se vorbeşte de un precedent, 1902 rămâne anul consacrării Zilei Marinei ca sărbătoare a Marinei şi a oraşului Constanţa.

La 15 august 1902, Ziua Marinei a fost marcată la bordul crucişătorului ”Elisabeta” printr-un Te-Deum la care a luat parte ministrul de război, Dimitrie A. Sturdza, urmat, seara, de un banchet şi serbarea marinărească propriu-zisă, dată în folosul Palatului Invalizilor.

În anul 1912, serbarea nautică a fost organizată sub Înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Regina Elisabeta, iniţiativa organizării aparţinând Societăţii ”Regina Elisabeta” a Marinarilor Civili din Constanţa. În programul întrecerilor marinăreşti au apărut probe precum „Care-i mai tare” (trasul la parâmă din bărci), curse în saci, respectiv curse de alergări doi câte doi, legaţi de picior, lupta pe şcondri. Acestea se continuau în noapte cu jocurile de proiectoare de pe nave, coruri, fântâni luminoase, serenade în bărci, dans.

La 15 august 1918, la Chilia Veche s-au organizat serbări nautice în folosul orfanilor de război. Acestea au constat în concursuri de bărci de monitoare cu opt rame, bărci de baraj, bărci de vedete, lotci pescăreşti, bărci de şlepuri şi godile. În partea a doua, au avut loc jocuri marinăreşti la uscat şi gimnastică. În partea a treia s-au desfăşurat curse de înot şi sărituri în apă, catargul orizontal cu purcel, goana şi vânătoarea de raţe, explozia unei torpile şi scafandru.

În anul 1924, semnalul începerii serbărilor mării a constat în trei lovituri de tun, urmate de curse de bărci militare şi de lotci de pescari cu câte trei, două şi o ramă, salturi în apă, polo, exerciţii de scufundare, curse de dandy, exerciţii de trapez, curse de bărci fără rame, curse de înot, tobogan, vânătoare de raţe şi explozii de mine marine, după care, pe bordul bricului ”Mircea”, amiralul Vasile Scodrea a împărţit premiile.

La 15 august 1928, în prezenţa membrilor Casei Regale, cu prilejul festivităţilor ocazionate de serbarea patronului Marinei Române, au fost botezate cele patru hidroavioane ”Savoia”, sosite la Constanţa cu câteva zile înainte, yahtul „Isprava” al Principesei Ileana şi cuterul „Domniţa Ileana”, al Yacht Clubului Regal Român.                       Concursurile nautice şi de nataţie au fost recompensate oferindu-se cupele ”Principele Nicolae”, ”Regina Maria” şi ”Principesa Ileana”. La aceste competiţii, au fost adăugate probe precum regate, sărituri de la trambulină, înot, jocuri şi surprize marinăreşti.

Apoi, în 1933, între concursurile specifice Zilei Marinei au figurat cursa de bărci cu opt rame, ştafetă înot, curse de baleniere, curse de care romane, alergări cu bărci fără rame, curse de lotci, cursa înotătorilor de fond, tragerea cu parâma între două bărci, sărituri de pe platformă, curse de bărci cu ofiţeri. După ora 18.00, au urmat alte surprize, jocuri pe gabară, şcondru cu purcei, goana după raţe, torpile submarine, lupta cu prăjina şi explozia unei mine.

La 15 august 1937, Federaţia Română de Sporturi Nautice a organizat prima caravană nautică din ţară, sub numele ”Caravana Marele Voievod Mihai”, la care au luat parte toate asociaţiile sportive nautice civile şi militare din ţară. Caravana a plecat din Giurgiu în 5 iulie şi a ajuns, după 12 etape, la Constanţa, după ce a trecut prin Olteniţa, Turtucaia, Silistra, Rasova, Brăila, Măcin, Galaţi şi Tulcea. Ziua Marinei a primit toate onorurile şi la Călăraşi, Cetatea, Corabia, Craiova, Galaţi, Hârşova, Ismail, Oradea, Orşova, Sulina şi Timişoara.

Un an mai târziu, din cauza doliului naţional pricinuit de moartea, în ziua de 18 iulie, a MS Regina Maria a României, tradiţionalele serbări de Ziua Marinei au fost amânate pentru data de 8 septembrie – Naşterea Maicii Domnului.

În anul 1945, la sărbătoarea marinarilor români au participat membrii Comisiei Aliate de Control, atât la deschiderea expoziţiei Marinei, în localul Subsecretariatului de Stat al Marinei din Bucureşti, cât şi pe Lacul Herăstrău, acolo unde, după oficierea unei slujbe religioase, au fost arborate drapelele României şi Naţiunilor Unite şi s-a dat startul serbărilor nautice.

Între anii 1949-1953, ziua Marinei s-a rezumat la marcarea Zilei Flotei URSS (ultima duminică din luna iulie), ceremonialul fiind diminuat ca semnificaţie din cauza intenţiei conducerii Ministerului Apărării Naţionale de a schimba data acestei tradiţionale sărbători naţionale.

Din anul 1954, când Ziua Forţelor Maritime Militare s-a serbat, conform Decretului Prezidiului Marii Adunări Naţionale nr. 309 din 29 august 1953, în prima duminică din luna august, programul Zilei Marinei a fost politizat şi adaptat noii ideologii, promovată intens şi în rândurile oştirii. Ca urmare, la 1 august 1954 s-a serbat pentru prima dată, în Republica Populară Română, Ziua Forţelor Maritime Militare. Se desfăşoară concursuri sportive de bărci, înot, ştafetă combinată. Un deosebit punct de atracţie îl constituie jocurile marinăreşti, concentrate în jurul bazei sportive amenajate pe o navă. Din apa mării apare Neptun cu cască şi trident aurit şi deschide jocurile: luarea purcelului de pe şcondru, concurs de tras la parâmă cu bărcile, vânătoarea raţelor, biciclete pe apă, scafandri, nunta şi piraţii.

În anul 1959, zeci de bărci şi şalupe, reprezentând diferite aspecte din activitatea marinarilor, muncitorilor portuari şi pescarilor, au trecut prin faţa navei-comandant. O şalupă militară a remorcat un desant maritim: o plută pneumatică cu mitralieră, apoi un întreg detaşament de marinari înarmaţi, încinşi cu plute de salvare. În urma lor, un ponton a purtat corul şi orchestra echipei artistice ostăşeşti ”Albatrosul”.

După 1960, manifestările au dobândit accente propagandistice, în detrimentul încărcăturii spirituale ortodoxe. Acestea includeau conferinţe despre semnificaţia Zilei Marinei, susţinute de ofiţeri şi propagandişti în întreprinderi şi în garnizoanele de marină, înmânarea de către delegaţiile de marinari a unor machete de nave, în adunări festive organizate la casele pionierilor, adunări publice şi întâlniri ale marinarilor cu pionieri şi utemişti fruntaşi în producţie, organizarea  de vizite la bordul navelor-şcoală ”Mircea” şi ”Libertatea” şi ieşiri pe mare cu acestea. În cadrul ceremonialelor organizate cu prilejul Zilei Marinei, secretari ai organelor centrale de tineret înmânau „Steagul Roşu” al CC al UTM, ulterior „Drapelul de Onoare” al CC al UTC şi diplome de onoare organizaţiilor şi tinerilor marinari fruntaşi în pregătirea de luptă şi politică.

Odată cu ingerinţa organelor politice în orchestrarea acestor manifestări, semnificaţia creştină a sărbătorii marinarilor români a fost substituită cu cea mitologică.          Astfel, participarea zeului Neptun în calitate de patron al întrecerilor şi jocurilor marinăreşti a devenit o constantă a programelor în prima parte a serbărilor tradiţionale, până în zilele noastre.

Din anul 1970, la Constanţa, au fost organizate, timp de două săptămâni, ”Serbările Mării”, care culminau cu Ziua Marinei. Concursul de graţie şi frumuseţe ”Miss Litoral” capta toată atenţia. Programul s-a diversificat şi au apărut probe ca desantul infanteriştilor marini, turnirul bărcilor, ştafeta nautică, parada ambarcaţiunilor alegorice, salturile din elicopter, schi nautic, platforme alegorice cu scene din pregătirea pe specialităţi a marinarilor, acrobaţii aeriene, platforme cu aparate şi numere de gimnastică, desenarea pe suprafaţa mării de către grupuri de înotători a iniţialelor partidului şi ţării (PCR, RSR) sau ale unor cifre aniversare ale unor evenimente politice.

Din anul 1990, odată cu revenirea la tradiţie, prin celebrarea Zilei Marinei Române de sărbătoarea religioasă a Sfintei Marii – Praznicul Adormirii Maicii Domnului, organizatorii, atât la Constanţa, cât şi în celelalte oraşe-porturi maritime şi fluviale, au readus  în programele serbărilor atât elementele tradiţionale, cât şi probe noi, în pas cu specificul local şi preferinţele publicului spectator din noul mileniu.

Astfel, printre elementele noi se numără aterizarea paraşutiştilor la punct fix, lansarea scafandrilor de luptă de pe vedete şi din elicopter, recuperarea unui scafandru aflat în dificultate, executarea unui desant de către infanteriştii marini, respingerea atacului aerian asupra navelor de suprafaţă, lansări de torpile, demonstraţii de lupte şi carate şi, nu în ultimul rând, spectacolul fanfarei militare, cu french cancan şi majorete.

La Constanţa, manifestările au avut loc, iniţial, pe terasa Comandamentului Marinei Militare, respectiv Statului Major al Forţelor Navale şi, ulterior, pe platforma portuară, în perimetrul danei de pasagere şi a Farului ”Carol I”, de unde au revenit ”la bază”, pe esplanada Comandamentului Flotei Maritime.

Foto: Andreea Mihăescu



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.