Techirghiolul – perlă turistică și culturală

Contraamiral de flotilă (rez) dr. Ion CUSTURĂ ●

La sfârșitul săptămânii trecute a avut loc  Conferința „Legendele Techirghiolului”, un eveniment care s-a desfășurat în cadrul proiectului „2018, Anul European al Patrimoniului Cultural”,  inițiat de Comisia Europeană pentru Educație, Cultură, Tineret și Sport.

Prezidiul a cuprins mai multe personalități, dintre care îi putem aminti pe dl. Ioan-Mircea PAȘCU – vicepreședinte al Parlamentului European la al doilea mandat, Iulian SOCEANU – primarul orașului Techirghiol, Cristian CÂRJALIU – primarul comunei Agigea, Simion NICOLAEV – directorul general al Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, Elena-Roxana ALMĂȘAN –  managerul Sanatoriului Balnear și de Recuperare Techirghiol, amfitrioana evenimentului, dar și conf.univ.dr. Aurelia LĂPUȘAN –  publicist-memorialist și moderatoarea conferinței.

Seria alocuțiunilor a fost deschisă de Elena-Roxana ALMĂȘAN, care a punctat realizările Sanatoriului Balnear și de Recuperare în cei doi ani de când a devenit managerul acestei instituții de renume în balneologia românească. Acum, unitatea balneară prestează servicii cu aparatură modernă și lucrează la capacitate maximă – toate cele 500 de locuri sunt ocupate, atmosfera printre pacienți și angajați este degajată și surâzătoare, iar pacienții se declară foarte mulțumiți de calitatea tratamentului, cazării, mesei și activităților recreative. Toate aceste realizări se datorează în primul rând medicilor, asistenților medicali și celorlalți angajați care lucrează în sanatoriu și cu care managerul a reușit să realizeze o adevărată echipă. În ultimii ani, unitatea și-a deschis porțile către lume, realizând un cadru propice de promovare a acestei localități unice în țară și în Europa, care are în „visterie” un lac și un nămol cu calități terapeutice extraordinare. Aceste realități au constituit o motivație puternică care i-au determinat pe dl. Ioan Mircea PASCU și dna. Claudia ȚAPARDEL să sprijine și să susțină Techirghiolul pentru  promovare și la nivel european.

Primarul orașului Techirghiol, Iulian SOCEANU a urat „bun venit” participanților la conferință și a felicitat acuala echipă pentru faptul că a reușit în ultimii doi ani „să schimbe fața sanatoriului”. După participarea la Târgul de Turism de la București, edilul a fost impresionat de mulțimea de vizitatori care s-a prezentat la standul orașului Techirghiol, oameni care au afirmat că după ce au trecut pe la sanatoriu sau, în general, și-au tratat problemele locomotorii cu nămol, apă și au făcut plajă la lac, au reușit să plece „pe picioarele lor” acasă.

IMG-20170317-WA0004Biologul marin Simion NICOLAEV, directorul Institutului Naţional de Cercetări Marine „Grigore ANTIPA” din Constanța a ținut să sublinieze căp zona Techirghiolului este unică în Europa. Lacul are adâncimi de 11 metri sub nivelul mării și o suprafață de 17 Km pătrați cu valențe deosebite ale resurselor ecologice. Cercetările și analizele făcute acum 30-40 de ani în jurul nămolului sapropelic și apei lacului au evidențiat calitățile curative ale acestora, care sunt cu mult superioare multor stațiuni balneoclimaterice din Europa și din lume.  Zona lacului adăpostește o floră și o faună specifică, declarată „Sit Natura 2000” pentru păsări, de cei de la Societatea Ornitologică din România. Lacul este locul preferat al gâștei cu ciocul roșu – Tadorna tadorna și a altor păsări rare. Simion NICOLAEV a atras, însă, atenția că mâlul sapropelic din lac reprezintă o resursă limitată, iar salinitatea poate fi afectată de apa din pânza freatică și din aportul puvial. Soluții și metode inginerești de protejare a mâlului și apei lacului există și încă mai pot fi găsite și altele, față de cele existente – acum există un sistem de extragere a apei freatice și de deversare a acesteia în lacul Belona din Eforie Nord, care va fi și el amenajat ca lac de agrement. Mâlul este de natură organică și se regenerează greu, fiind rezultatul interacțiunii dintre un crustaceu minuscul, „Artemia Salina”, care apare anual în Lacul Techirghiol, într-o succesiune de trei generații (aprilie-mai, iunie și august-septembrie) și, în prinicpal, alga verde filamentoasă macrofită „Cladophora vagabunda”, cea mai importantă dintre cele trei specii care trăiesc în lac. Fiind o resursă limitată este de dorit ca mâlul să fie exploatat într-o manieră durabilă și după un program care să permită monitorizarea exploatării raționale de către autoritățile locale, chiar dacă unii agenți economici ar fi tentați să-și sporească investițiile prin prelucrarea „la scară industrială” a acestuia.

A fost prezentat mesajul video al europarlamentarului Claudia ȚAPARDEL, care și-a exprimat regretul că activități neprevăzute, dar importante în agenda domniei sale, au împiedicat-o să participe la această conferință. Activitatea pe care o desfășoară în Parlamentul European este axată pe inițiativele în domeniul turismului, iar sprijinirea turismului balnear în țările Europei de Est constituie constituie o latură majoră și o prioritate a acestor programe.

Ioan Mircea PASCU a început alocuțiunea cu rememorarea primei vizite în localitatea Techirghiol, prin anii 1950, când și-a însoțit tatăl la tratament. Și-a amintit că lacul nu era deloc amenajat, arăta dezolant și era înconjurat de stâlpi pe care erau montate difuzoare din care se auzeau melodiile de muzică populară și ușoară „la modă” din acele vremuri și jurnalele și sloganele propagandei socialiste ale clasei muncitoare. De atunci nu a mai fost în Techirghiol și imaginea trecută nu are termene de comparație cu ceea ce se poate vedea astăzi în această stațiune.

În partea de final, dna. Aurelia LĂPUȘAN a ținut să amintească și faptul că la Techirghiol, pe lângă activitățile științifice legate de balneologie, mai există și o latură legată de activitatea unor personalități literare și artistice, care ar putea fi transformate în adevărate brand-uri ale orașului. Aici a locuit și a avut o casă marele scriitor, istoric și filozof de renume mondial Mircea ELIADE, care era fascinat de Dobrogea și a descris în lucrările sale zona aceasta și lacul Techirghiol. Aici ar putea fi deschis un muzeu al nămolului și promovate vechile meserii autohtone, unicat în paleta meseriilor din țara noastră, „nămolarii” și „băeșițele”. Primarul orașului Techirghiol a intervenit și a reținut ideea brand-ului Mircea ELIADE, afirmând că în cadrul primei ședințe de Consiliu Local va solicita membrilor ca sediul administrativ al Grădinii Botanice din Techirghiol să poarte numele „Mircea ELIADE”. Dl. Ioan Mircea PASCU a adăugat că nu ar fi lipsit de interes contactarea comunității române din Chicago, unde ELIADE a fost profesor la universitate, pentru lansarea unor inițiative comune și identificarea moștenitorilor scriitorului, pentru punerea în valoare a casei în care acesta a locuit.

În finalul conferinței a fost prezentată o lucrare publicată de către dna. Elena- Roxana ALMĂȘAN, o minunată poveste  pentru copii, dar nu numai, de fapt o parabolă a unei mari iubiri dintre o algă și un crustaceu care „s-a materializat” peste ani în darurile oferite cu dragoste pentru oameni de către acest lac minunat, Techirghiol.  Autoarea a oferit cu drag și generozitate autografe tuturor celor care s-au înscris „la coadă” pentru a le obține.

Anul patrimoniului cultural 2018 va fi o oportunitate de a evidenţia importanţa culturii europene, oferind, totodată, posibilitatea de a găsi răspunsuri la provocările legate de bugetele publice – tot mai reduse – alocate culturii. În acest context european, se cuvine aprofundarea conceptului de patrimoniu cultural românesc, de valori perene ale unui popor multisecular, care trebuie conservate, cunoscute şi protejate.

Lacul Techirghiol, prin unicitatea şi proprietăţile lui miraculoase, a generat numeroase legende, mituri, cercetări ştiinţifice, dar şi etnologice şi antropologice. Prezenţa unei comunităţi multietnice în spaţiul limitrof lacului, localitatea Techirghiol fiind atestată din antichitate, dar bine-cunoscută după realipirea Dobrogei la ţară, este percepută în ultimii ani ca un loc al binefacerii terapiilor naturiste oferite de apa lacului şi nămolul sapropelic.

În Techirghiol s-au pus bazele balneologiei româneşti maritime, în Techirghiol s-au dezvoltat primele cercetări ştiinţifice în domeniu. Un posibil muzeu al nămolului, care să reprezinte forme ale culturii şi civilizaţiei medicale româneşti, ar merita susţinut cu aportul comunităţii europene. Protejarea ecosistemului lacului, o legislaţie care să permită conservarea acestui tezaur, exploatarea lui sub strictă supraveghere doar de către cei autorizaţi sunt cerinţe care trebuie prezentate autorităţilor politice şi executive româneşti în dezbateri coerente şi bine articulate motivaţional.

Fotografii realizate de contraamiral de flotilă (rez) dr. Ion CUSTURĂ

One thought on “Techirghiolul – perlă turistică și culturală

  • 18 martie 2017 la 13:29
    Permalink

    Felicitari!!! O frumoasa poveste de succes!!!

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.