Regata Marilor Veliere în Marea Neagră – ediţia redivivus

Prof. Octavian Ţacu  ●

Am aşteptat cu multă nerăbdare evenimentul menţionat în titlul acestei cronici, din multe motive. Cel mai importantant, pentru posibilitatea de a păşi pe puntea acestor ‘catedrale’ ale navigaţiei cu vele, de a atinge cavilele manevrelor arboradei, de a mângâia cabestanele, în mare parte obiecte de decor, judecând după uzura tamburului sau de a-mi imagina vergile cu velatura umflată de vânt.

Evenimentul a fost onorat şi de această dată de cele mari veliere ruseşti şi de altele mai mici sau mai mari printe care, cu ‘mândrie patriotică’, menţionez Nava Şcoală (N.Ş.) Mircea şi velierul Adornate. Absolut toate velierele acostate la terminalul de pasageri al Portului Constanţa au fost obiectul curiozităţii mele din punct de vedere constructiv, dotare, velatură, parâme, curăţenie şi întreţinere sau a detaliilor de arhitectură năvală specifice epocii când au ‘venit pe lume’. N.Ş. Mircea, (mai bine cunoscută sub apelativul profane de bricul Mircea) a fost obiectul curizităţii mele de când eram copil, mai ales că aveam în faţă ochilor poza celui vechi, din lemn, cu silueta tatălui meu la pupa, ca elev-marinar, încălţat cu galenţi din lemn, aşa cum era uniformă acelor vremuri.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Încă o dată am putut constată că N. Ş. Mircea este pe mâini bune, curăţat şi bine întreţinut, cu vele curate din dacron trainic, şi destul de noi. Pe lângă el, Adornate – o “jucărie“ frumoasă. cu siluetă şi velatură de ‘old timer’. Impresia cea mai puternică o am de la Kruzenstern. Acum doi ani am vizitat Nava Şcoală Sedov (117,5 m). Kruzenstern este un  barc cu patru catarge, cu lungime de 114,4 m, lansat la apă în 1926 la Bremerhaven, în Germania, şi botezat la început Padua şi mai apoi după numele unui mare navigator german care a servit în slujba Rusiei ţariste, Adam Johann Kruzenstern (1770-1846). La începuturile existenţei sale, nava a fost cargo ship (cine poate imagina la 1926 un astfel de velier transportând marfă?) iar principala rută a fost între Hamburg şi Chile. Ducea spre Chile materiale  de construcţie şi aducea înapoi salpetru. Pe această linie nava deţine şi în ziua de azi recordul de viteză: Hamburg, Capul Horn, Chile (Talcahuano), sudul Australiei (Port Lincoln) şi retur în doar opt luni şi 27 de zile. În 1946 corabia cu patru catarge este preluată în proprietatea Uniunii Sovietice ca despăgubire de război, asemeni celuilat mare velier Sedov. Amândouă sunt cele mai mari veliere şcoală din lume, aflate înca în serviciul activ. În 1976, pe 4 iulie, cu ocazia bicentenarului Statelor Unite, Kruzenstern deschide paradă velierelor în portul New York. La această mare paradă de veliere a participat, la acea data, şi N. Ş. Mircea. În 2005 şi 2006 efectuează voiaje circumterra pentru comemorarea a 200 de ani de la aceaşi ispravă făcută de Adam Johann Kruzenstern. Dar  fişa navei, la a cărei acostare am asistat cu strângere de inimă, are şi întâmplări mai nefericite; scufundarea unui remorcher mic la manevra de plecare dintr-un port danez, blocarea cârligului de remorcă şi inposibilitatea de a da mola remorcherului din prova ca şi avarierea a două nave islandeze de patrulare. Cred cel mai nefast eveniment a fost ruperea catargului trinchet în timpul unei furtuni puternice, în drum spre Charleston (Carolina de Sud), pentru a participa la aniversarea portului. Manevra de acostare a fost exacta, cu ajutorul remorcherelor româneşti, fără incidente. Am admirat corpul robust al navei lucrat în nituri (tehnica vremii), dar şi linii de sudură ce marchează intervenţiile ulterioare.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Am păşit cu mare încredere pe puntea velierului  rusesc Mir, împreună cu ceilalţi ziarişti invitaţi la conferinţa de presă premergătoare evenimentului nautic, cu inventarul firesc de întrebări, înaintea unei ‘regate’. Cum am coborât pe punte am fost întâmpinaţi de un grup internaţional de primire, prezidat de Robin  Snouk-Hurgronije. În cuvântul domniei sale el a reiterat ideia că în 2014, aceiaşi ‘regatta’, a fost un mare succes şi de acea ne putem bucura şi în 2016 de prezenţa velierelor mari la Constanţa. Nu pot să contest marea atracţie exercitată de flotila cu catarge asupra mulţimii de turişti, care poate nu au păşit în apropierea unor astfel de nave şi să nu mai vorbim despre emoţia păşirii pe puntea lor.

Dar să revenim la partea competiţională a evenimentului. Am toată consideraţia pentru carieră domnului Robin în marina de război olandeză, unde din 1967 a urcat de la gradul de cadet până la comanda a două submarine şi a unei frigate (cu tot armamentul necesar, nu că ale noastre cu armament de infanterie), dar la competiţia serioasă de nave cu pânze nu-i depăşeşte în cunoştiinţe pe ofiţerii nostril de marină comercială sau militară, absolvenţi ai practicii marinăreşti de două săptămâni de la Palazu Mare. Nu spune nimeni că trebuie să fie tobă de Regulamentul Federaţiei Internaţionale de Yachting, dar nici aşa … La conferinţa de presă l-am întrebat care este componenţa Race Comitee, sau a Protest Comitee, cine  sunt judecătorii de cursă, care este modalitatea de start (coordonatele liniei de start), coordonatele liniei de sosire, dacă se aplică regula ultimului minut pentru a evita coliziuni pe linia de start sau cum este realizată monitorizarea utilizării exclusive a propulsiei cu vele ? Cam bulversat, olandezul a rămas foarte surprins că în România putea să-i pună cineva astfel de întrebări şi ne-a răspuns că: ‘el singur constitue un race comitee şi toate celelalte necesare la un loc şi că vor sigila motoarele principale ale velierelor’. Eu i-am răspuns că în astfel de competiţii urmărirea evoluţiei navelor pe traseu se face prin monitorizare GPS, coordonată cu hărţi ale vântului indicând direcţia şi viteza şi că astfel poate fi monitorizată o astfel de competitiţie şi nu sigilând motoarele ambarcaţiunilor. Întrebările mele au fost legitime în situaţia în care din respect pentru opinia publică astfel de informaţii trebuiau puse la dispoziţia presei şi a publicului. Dialogul însă m-a lămurit că în speţă nu este vorba desopre o regată serioasă de veliere ci despre un eveniment festivalier. Din informaţiile pe care le aveam ştiam că trebuie să existe o formulă de corecţie a timpilor de navigaţie în relaţie direct cu suprafaţa velică şi dimensiune navelor, însă dl. Robin nu a fost în stare să o  aducă la cunoştinţă ziariştilor. Probabil că avea de gând să o  comunice la ‘captain’s dinner’ programat la Hotelul Vega, din Mamaia. De altfel ce să-i ceri omului când el face organizare în numele unei firme care se cheamă ‘Sail Training International’ şi are ca scop expandarea  atracţiei pentru marinărie în rândul tinerilor, nu dragostea pentru regatele de ambarcaţiuni cu vele. Eu cred că nici măcar 10%  din numărul cadeţilor de pe marile veliere ruseşti Nadejda, Mir şi Kruzenstern nu sunt rezultatul  activităţii firmei Sail Training International ci ai şcolilor navale din Sankt Petersburg, Kaliningrad, Murmansk sau Vladivostok. Iar despre ceilalţi, care reprezintă o minoritate, nu ştiu şi nu opinez. Sunt convins că bani cheltuiţi în cluburile de yachting ar aduce mult mai mulţi amatori din rândul copiilor şi tinerilor, pentru navigaţie, cu predilecţie pentru cea cu vele şi implicit pentru marinărie. Prin urmare, nu este rău că Primăria Constanţa ‘susţine’ un astfel de festival, dar mai bine ar iniţia un club de yachting municipal. Acelaşi sfat îl am şi pentru Navigator Yacht Club. Câţi sportivi şi câte bărci pentru debutanţi are ?

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Am fost şi sunt foarte surprins că la acest concurs festival al velierelor mari, N. Ş. Mircea în loc să ia direcţia est spre Novorosisk, ca toate velierele, unde este stabilită sosirea primei etape, a pus cap compass 178 de grade – Bosfor, urmând ruta spre Marea Egee. Adică ruşii trimit la Constanţa trei veliere mari iar noi, la sugestia nu ştiu cărui strateg din MAE în politici cu vecinii, nu onorăm competiţia ce ia startul din România şi nu navigăm în mod logic şi sportiv, alături de celelate 12 veliere bulgăreşti, poloneze, turceşti şi ceilalţi organizatorilor. Aceşti strategi trebuie să ştie că poziţia României şi vecinii geografici nu se schimbă şi este mai bine să ai relaţii amicable cu vecinii decât să-i atâţi cu băţul prin gard. Bulgarii au priceput repede, turcii au întors imediat foaia iar noi rămânem cu coada pe sus …

Toate pânzele sus !

 

 

One thought on “Regata Marilor Veliere în Marea Neagră – ediţia redivivus

  • 16 septembrie 2016 la 21:43
    Permalink

    Maestre! În primul rând, noi nu am fost acreditați la conferința de presă ca ziariști.Ofițerul de presă, excelența sa dl Hagi ne-a anunțat că nu mai are legitimații de presă. Le oferise din generozitate colegilor de breaslă cunoscuți. Mai bine zis, mestecătorilor de protocol gastronomic care nu aveau habar despre ce se întâmpla. Sunt sigur că nu puteau face diferența dintre un concert cu Vali Vijelie si o regată internațională.Conferința de presă de la bordul navei ,,Mir” a început cu o minciună:,,noi am fost singurii care am aplicat”. Așa să fie? Era vorba despre 370 000 de lei! ai Primăriei Constanța. Mulți bani!. Foarte mulți bani oferiți ca o sinecură unui club obscur. Ce au mai organizat ei , așa pe plan intern în concursurile de yachting? Dar altceva, sportiv vorbind, internațional au mai înfăptuit ceva? Poate vocea și talentul. Eu fiind constănțean și plătitor de taxe și impozite mă întreb dacă Curtea de Conturi va face o verificare pertinentă a acestor cheltuieli.
    P.S.Nu putem fi acuzați că am participat la protocolul culinar din cortul închiriat din banii Primăriei Constanța pentru acest festin dedicat presei cooperante.La plecare am ocolit cu scârba respectivul stabiliment.
    Poate că ar fi fost bine dacă în centrul atenției erau echipajele velierelor participante. Săracii copii, mergeau pe jos fără să se li se asigure transportul gratuit în oraș. Nimeni nu a premeditat că acei cadeți nu aveau cei câțiva lei necesari transportului cu mini-carele puse la dispoziție.
    Vânt din pupa!

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.