Preambul la Olimpiada de Iarnă de la Soci

Prof. Natalia Vîlcovan

Iată că, din 1896, la fiecare 4 ani , au loc Jocurile Olimpice de vară, iar în ultimii 90 de ai s-au adăugat şi Jocurile Olimpice de iarnă care au avut loc în diferite capitale şi oraşe ale lumii.

Ca o excepţie, Jocurile Olimpice nu s-au desfășurat în timpul celui de-al doilea Război Mondial.

În 1980 pentru prima dată capitală olimpică a celei de-a XXII ediţie a Jocurilor Olimpice de vară a devenit Moscova – la vremea respectivă capitala Uniunii Sovietice. Şi doar acum, în 2014,  după 33 de ani, capitala celei de-a XXII ediţii, dar de data aceasta a Jocurilor Olimpice de Iarnă, va fi orașul Soci, o staţiune balneară litorală și montană, în egală măsură, situată pe malul Mării Negre, unde iarna, temperatura medie este de 5 °C. Un paradox!  Dar după cum se va vedea în cele ce urmează, această poveste olimpică de iarnă se anunță a fi extraordinar  de spectaculoasă în dimensiuni, volum şi cheltuieli.

Dacă  fostele capitale ale Jocurilor  Olimpice cum ar fi Insburg- Austria, Tirol, Saporo- Japonia,  sau Cortina d’Ampezzo – Italia, au fost recunoscute ca fiind tradiționale centre internaţionale ale sporturilor de iarnă, cu mult înainte că acolo să aibe loc competiția respectivă, la  Soci totul urma să înceapă de la zero.

Astfel, cu opt ani în urmă, imediat după ce s-a decis de către Comitetul Olimpic Internațional (CIO) că Olimpiada de Iarnă din 2014 va avea loc la Soci, au început căutările topografilor, proiectanţilor, arhitecților şi a constructorilor care să transpună în viaţă planurile grandioase.

Cu doar șase ani în urmă, a fost înfiinţată corporaţia de stat, “Olimpstroi”, ce număra 5. 500 de angajați, pentru proiectarea și construirea satului olimpic și a facilităților sportive. Au fost invitate, pentru colaborare, companii străine şi astfel a început febra pe șantier.

În acest context s-au create 44. 000 de locuri de muncă noi. Un plus pentru economia ţării.

Încă de la lansarea proiectului de construire a bazelor sportive și de cazare au fost create două sate olimpice cu o capacitate de 25. 000 de locuri fiecare, unde la început au fost cazați muncitorii. Atunci a început şi construcţia de proporţii  a locuinţelor pentru cetățenii expopiați și relocați din Valea Imeretin, zona rurală și sub-urbană ce se întindea pe aproximativ 60 de hectare, pe al cărei teritoriu, compania britanică de arhitectură “Populous” a proiectat Parculu Olimpic şi principalelor obiective și facilități pentru Jocurile Olimpice şi Paralimpice.

În zona de litoral a parcului olimpic, unde se află și Aeroportul Internațional Soci, la proiectarea satului olimpic, alături de compania britanică “Populous”, și-au adus contribuția şi alte firme străine, dar toate planurile şi proiectele inițiale au fost adaptate la condiţiile de relief și mediu şi proiectate să corespundă stilului şi caracterului rusesc.

Dacă ne închipuim întregul complex olimpic de la Soci sub formă unui triunghi, atunci,  în componența sa, în partea stângă, se află Centrul Adler cu aeroportul, amplasat chiar în mijloc. Pe malul mării şi pe vale sunt obiectivele principale, iar în dreapta gara “Parcului Olimpic”. Unghiul ascuțit al triunghiului se află la peste 1700 altitudine, undeva în munţi, la o distanţă de 48 kilometri, unde sunt amplasate Obiectivele şi traseele pentru schiul alpin și schi fond, sărituri de la trambuluină, etc.

Principalele obiective ale Parcului Olimpic sunt:  Gara feroviară cu noua staţie   Parcul Olimpic, Palatul sporturilor de iarnă  -“Iceberg”,   Imensul stadion Olimpic – “Fist” – arena centrală pentru toate ceremoniile de deschidere şi premiere, Arena de antrenament pentru patinaj artistic, Arena de gheaţă – “Şaiba” (pentru meciurile de hochei) Arena pentru antrenamentele de hochei, Adler- arena pentru patinajul viteză, Marele palat de gheaţă “Bolşoi”,  Centrul Cherlingovii – “Clubul de gheaţă” și Centrul Media pentru presă.

De menţionat că toate aceste edificii imense au la un loc o capacitate de 750. 000 persoane. Pe masivul muntos Krasnaya Polyana, unde sunt amplasate parcursurile pentru sporturile cu schiuri, se poate urca cu una dintre cele 24 de  linii de telecabine. De aici se desfășoară privirilor cele 40 de trasee situate pe o distanţă radială de 55 kilometri.  Aici sunt amplasate patru centre pentru schiul alpin, cu o capacitate de primire pentru 42. 000 de turişti, incluzând: Complexul  pentru concursul de schi viteză şi biatlon “Laura”,  Centrul pentru schi alpin şi traseele montane “Rosa hutor”, Parcul pentru sporturi extrememe “Rosa Khutor”,  Complexul pentru sărituri de la tranbulina “RusSki Gorki”,  Centrul pentru sportul cu sania “Sanki”,  Traseul pentru antrenament – sanie-bob, Snowbord park și Centrul Freestyle.

Toate aceste 15 gigantice obiective olimpice, amplasate în triunghiul imaginar, începând cu dată de 7 februarie 2014 vor găzdui competițiile Jocurilor Olimpice de iarnă, urmate de Jocurile Paralimpice la al cărui start se vor alinia peste 14. 0000 de participanți.

Până la deschiderea olimpiadei a rămas doar o lună iar biletele au fost puse în vânzare, în întreaga lume, încă de la sfârșitul lunii septembrie.

Important de menţionat este faptul că la o astfel de construcţie după mărimea să, infrastructura oraşului Soci trebuia să fie reabilitată, modernizată radical, sau pur şi simplu construită una nouă. Un astfel de șantier imens pentru un proiect architectonic ce includea utilități și facilități terestre, subterane, la înălţimi alpine, aeriane şi cu un puternic potenţial maritime-naval, nu s-a mai văzut în oraşul Soci până acum. Nu degeaba, şantierele satului olimpic au muncit peste 50. 000 de muncitori de diferite profesii din ţări vecine şi îndepărtate, dar şi 25. 000 de voluntari calificaţi, din Federația Rusă. Este greu de închipuit câţi invitaţi, suporteri, simpli spectatori şi ziariști vor sosi în aceste zile la Soci. Tuturor trebuie să le fie asigurată şederea, hrana, şi condiţii elementare de viaţă și activitate. Volumul maxim de locuri de cazare în Soci este de peste 200. 000. Iată pentru ce a trebuit o reconstrucţie din rădăcini a întregii infrastructuri urbane.

Au fost reabilitate şi modernizate porturile, aeroporul, gările (două din ele, Adler şi Parcul Olimpic, fiind construite în această perioadă). Au fost construiți 367 de kilometri de autostradă, poduri, viaducte, noduri şi legături de transport. De asemenea, au fost proiectați și construiți mai mult de 200 de kilometri de cale ferată, peste 550 kilometri de linii de de înaltă tensiune și alte facilități care să ridice de două ori şi jumătate puterea energetică aflată la dispoziția municipiului Soci.

Au fost reabilitate rețelele de apă şi gaz, ale oraşului. A fost reconstruit sistemul de canalizare. În cele din urmă au fost construite 12. 000 de noi apartamente, mai bine de 100 de hoteluri  cu 27. 000 de camera și case pentru alte 2. 600 familii cu 11. 000 de locuri.

La un astfel de volum construit, nu se putea uita istoria specificului balnear şi mai ales ecologia acestei zone. Întâi de toate, pentru  construcţia obiectivelor  s-a folosit o tehnologie urbanistică modernă denumită „construcţie verde”, ce este bazată pe normativele  cerinţelor ecologice internaţionale.  Această bază de cerinţe include: protecţia resurselor naturale, reducerea consumului de apă şi energie, reducerea impactului nociv asupra mediului, mai ales  în timpul  exploatării obiectivelor imobiliare, folosirea materialelor de construcţie ecologice, reducerea emisiilor nocive, refolosirea efectivă a deşeurilor şi neutralizarea gunoiului, stabilitatea seismică, protecţia muncii și plantarea spaţiilor verzi după terminarea construcţiilor .

Un aspect foarte important  al facilităţilor proiectate pentru satul olimpic îl contituie implementarea conceptului de „mediu fără bariere”,  adică crearea infrastructurii de acces nelimitat pentru invalizi şi personae cu deficiențe motorii. Toate obiectivele îndeplinesc condiţiile necesare de acces facil pentru deplasare, urcare, coborâre, zone de odihnă, acces la toalete, parcări speciale şi transporturi iar în anumite zone au fost create chiar drumuri tactile pentru nevăzători. Există și o harta informativă de acces, interactivă, cu un potal  de ştiri dedicat mişcării paralimpice, care individualizează obiectivele fără obstacole, unde invalizii din diferite ţări pot beneficia de diverse facilitate.

În cele din urmă ultramodernul Centru Media, o clădire elegantă de culoare alb-albastră, este dotat cu tehnică de ultimă generaţie de unde jurnaliştii, corespondenţii şi comentatorii din întreagă lume îşi vor putea transmite reportajele și informațiile de ultimă oră.

Discuţii  pe tema competiției, se poartă însă demult în lumea presei sportive. Se comentează în deosebi despre bugetul cheltuit şi despre utilizarea post-eveniment a obiectivelor construite pentru Olimpiada de Iarnă de la Soci. Presa oficială, în termeni optimişti evidențiază caracteristicile și face prognoze și proniosticuri despre prezentul şi viitorul investiției realizată în Satul Olimpic, în principal pentru a atrage cât mai mulţi investitori, oameni de afaceri şi voluntari. Guvernul federal este convinsă că datorită investiţiilor şi cheltuielilor, oraşul Soci va cunoaşte în următorii 2-3 ani o perioadă de mare prosperitate. După eveniment, apartamentele  satului olimpic vor trece în proprietatea locuitorilor evacuaţi. Centrul de patinaj viteză se va transformă într-un complex expozițional, Centrul media va putea fi folosit ca mall. Parcul Olimpic, construit  după cele mai înalte standarte şi etaloane se va transformă într-un Disneyland. Mai mult, Olimpiada  va spori interesul pentru sport şi astfel, oraşul Soci se va putea integra în mişcarea internaţională a jocurilor de iarnă, având deja la dispoziție infrastructura necesară și baze certificate international pentru sporturile de iarnă. La general vorbind Soci se transforma într-o staţiune minunată cu zone de odihnă, tratament şi sport, la nivel internaţional, ce va ridică nu numai prestigiul ţării, dar va crea şi noi locuri de muncă.

În realitate transformarea nu este lipsită de probleme, întotdeauna.  După experienţa fostelor capitale internaționale ale jocurilor  olimpice de iarnă, multe obiective nu au putut fi folosite în permanentă conform destinaţiei lor inițiale.  Inapte pentru utilizare, aceste ampasamente au devenit doar locuri de expunere pentru cratorii iubitorii de grafiti. Despre aceste lucruri reaminteşte mereu presa care subliniază faptul că principalele obiective construite nu-şi pot schimba destinaţia ceea ce va duce la deteriorarea lor, la poluarea plajelor, la degradarea ecologică a mediului, şi poate scădea atractivitatea și interesul către aceste locuri şi obiective, iar oraşul Soci cu o jumătate de milion de locuitori , nu va putea întreţine toate construcţiile, la nivelul necesar.

Dacă este să vorbim despre volumul impresionant al investițiilor guvernamentale, atunci, de la bun început trebuie să remarcăm că au fost alocaţi pentru locuințe și infrastructură 1, 8 de miliarde de ruble. Apoi bugetul a crescut până la 313, 9 miliarde de ruble (185 miliarde fiind alocați de la bugetul de stat, 9, 2 miliarde din bugetul oraşului Soci și 118 miliarde  de ruble din alte surse). Dar asta nu este totul. La bugetul Regiunii Krasnodar, au fost transferate alte 22 de miliarde de ruble destinate investițiilor olimpice de la Soci, iar bugetul total a crescut până în 2014 la 950 miliarde ruble, din care 700 miliarde reprezintă aportul capitalului privat, iar 100 de miliarde  sunt cheltuieli de la bugetul de stat, care a crescut în fiecare an între 15-30 miliarde ruble, adică tot bugetul cheltuit a crescut de 3 – 4 ori după cum se vede în graficul prezentat de organizatori:

2006- 4,9 miliarde

2007- 15,9 miliarde

2008 -31 miliarde

2009 – 27,3 miliarde

2010 – 22,2 miliarde

2011 – 27 miliarde

2012 -26,2 miliarde

2013 – 22 miliarde

2014 -8, 4 miliarde

În total este vorba de o investiție echivalentă a peste 51 de miliarde de $.

Trebuie, deasemenea menţionat faptul că pentru prima dată în istoria Jocurilor Olimpice de Iarnă, pregătirea  Olimpiadei de la Soci a atras un capital străin fără precedent, în lipsa căruia se apreciază că fiecare cetăţean al Federaţiei Ruse ar fi contribuit cu aproximativ 200 $, la construcţia obiectivelor olimpice și a infrastructurii urbane.

Și pentru ca temerile legate de posibila lipsă a zăpezii, fenomen ce s-a manifestat și anul trecut în zonă, să fie spulberate, vicepremierul rus, Dmitri Kozak, a anunțat public că organizatorii Jocurilor Olimpice de iarna de la Soci din 2014 au constituit, începînd de anul trecut, o rezervă de jumătate de milion de metri cubi de zapadă. Depozitul de zapada este situat la Roza Khutor, zonă alpină ce va gazdui întrecerile de schi alpin și snowboard. Stațiunea Soci este caracterizată de climatul temperat dar în 2013, prima ninsoare a căzut la începutul lunii septembrie, deși de obicei precipitațiile în sezonul rece apar cel mai devreme la sfârșitul lunii octombrie.

Rămâne ca timpul să dovedească faptul că tot ce s-a realizat, s-a construit rezistent, raţional, economic,  în mod eficient, ecologic  şi cu simț de răspundere.

Foto: Dan Mihaescu, Andreea Mihăescu  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.