Prăjitură Pavlova pe vulcan de ciocolată

Narcis GAIDARGIU ●

Ratasem complet evenimentele din decembrie ’89; pe 16 plecasem în voiaj pe mare. Revoluția începută la Timișoara m-a prins la ieșirea din Dardanele.  După 27 de ani, în urmă cu două zile, am participat la primul miting de protest din viața mea.

Revin … Noua putere se purta ca o gașcă de băieți de cartier care au dat lovitura vieții lor, dar nu s-au gândit dinainte ce vor face cu vagonul cu bani. Lumea i-a bănuit că vor să umble cu chei meșteșugite să-i elibereze și pe colegii de șotii și așa să încingă hora frăției în libertate şi  “strada” i-a mai citit şi că dau gherle. În fine …să fie la ei ! Vă spun asta, doar ca să pun în context întâmplarea ce avea să mă scoată la manifestaţia de pe străzile oraşului.

Am fost atât de prins de vârtejul de senzații, de forța valului mulțimii de oameni, încât în noaptea ce a urmat mi-au răsunat în somn sloganuri, vuvuzele, tobe, mi-au trecut prin față drapele tricolore în ritm de dairele și imn național, pancarte, îndemnuri, dar peste toate, un murmur, o vibrație, un freamăt, un  … vulcan.

M-am trezit dimineață. Era duminică. Primul gând, o promisiune pe care mi-o făcusem demult: „E weekend, e dulce!” Dar ce? Nu mă gândisem cum era și firesc, dinainte. Prima sorbitură de cafea, mecanismul gândurilor constructive se pune in mișcare, … încet, bielă, … scârț, bielă-manivelă și a pornit!

Wow! Fusesem parte dintr-un vulcan crezut ca fiind aproape stins, ce se trezise din toropeala care naște monștri. Mă simțeam inspirat de ceea ce trăisem de cu seară. Da! Inspirat de ceea ce se petrecea de mai multe zile în stradă, gândul m-a dus la baletul suav al unei Pavlova pășind în poante pe lava vulcanică a mulțimilor de sub ea. You got the picture?

După cafea, gata! Compañeros! Viva la revolución! Se făcu lumină: „Pavlova Chocolate Lava Cake” și o Pavlova pe vulcan de ciocolată a intrat în lucru.

Este atât de simplă și rapidă! Rezultatul? Înzecit! Merită fiecare gram de efort.

 

 

 

 

 

 

Pentru 9 porții de prăjitură am folosit 3 ouă la temperatura camerei, 45 g făină, 75 g zahăr tos sau pudră, 200 g unt cu 82% grăsime și 400 g ciocolată neagră cu minim 55% cacao.

Pentru bezele am folosit 3 albușuri de ou la temperatura camerei, 150 g zahăr tos, 1 praf de sare, ½ linguriță de oțet din vin, 1 linguriță rasă de amidon.

Pentru frișcă am folosit 250 g smântână dulce Creme Patisserie, rece de la frigider, 1 linguriță de zahăr pudră, coaja rasă de la 1/2 lămâie.

Am încălzit cuptorul la 200°C.

Într-un bol am bătut cu un tel ouăle și zahărul.

Într-un alt bol am topit pe bain-marie ciocolata si untul. Am luat bolul de pe foc și am lăsat amestecul ciocolată-unt să se tempereze. Am turnat amestecul în fir peste mixtura de ouă și zahăr, amestecând continuu cu o spatulă, evitând astfel ca mixtura să se transforme în omletă. În continuare am turnat progresiv făina cernută printr-o sită, amestecând continuu cu spatula.

Am uns cu unt si am presărat zahăr tos în alveolele unei forme din cauciuc siliconic. Puteți folosi forme de unică folosință din aluminiu. În fiecare alveolă am turnat compoziția obținută, până la 2/3 din volum, lăsând spațiu să crească. Am introdus forma în cuptor pentru 10-12 minute. A fost gata când crusta de deasupra a crăpat, la fel ca pământul vara pe secetă, iar în mijlocul fiecărei alveole mixtura era încă moale. Am scos din cuptor, am așezat forma pe mașina de gătit, la loc cald, să se răcească încet.

Am redus flacăra cuptorului la minim.

Cât timp s-au copt prăjiturile, am pregătit mixtura pentru bezele. Am bătut albușul de ou si un praf de sare cu mixerul la viteza cea mai mare, am introdus gradual zahărul si amidonul. Cu 2 minute înainte de final am turnat oțetul. Pe o tavă de cuptor tapetată cu hârtie de copt, am turnat mixtura cu o lingură, am nivelat cu partea convexă a lingurii, astfel încât să obțin 9 discuri moțate cu diametrul de 7 cm. Am introdus tava în cuptor la 110-120°C, lăsând întredeschisă ușa cuptorului, blocată cu un capac de oală metalic, pentru a permite aburilor să iasă din cuptor, astfel încât bezelele să se usuce superficial în timpul coacerii. După 45 de minute am stins focul și am lăsat tava în cuptor, până ce bezelele s-au răcit.

Am bătut smântâna dulce cu mixerul la viteza cea mai mare, am turnat gradual zahărul pudră. În final, cu o spatulă am înglobat prin scufundare coaja rasă de lămâie.

Le-am asamblat, am decorat cu sos de caramel (se face atât de simplu, rețeta și tehnologia de lucru, data viitoare. Promit!) și fructe de pădure. Se poate adăuga și înghețată, care face casă bună cu ciocolata și fructele de pădure.

Înainte de consum le-am dat jumătate de oră la frigider.

Între timp, pe la orele 17, am întrebat pe facebook o prietenă ziarist, când se adună lumea la Prefectură, să știu dacă am timp să-mi scot vulcanul din cuptor. S-a rezolvat. Pe la orele 19.00 eram apt combatant.

Mă simțeam vinovat ! Cu prăjiturile mele făcusem poate o victimă, așa că am umblat toată seara prin mulțime, cu mâinile ocupate de o pancartă și caserola cu prăjitură, uitându-mă după o protestatară purtând la rându-i afișul:”Azi la guvernare, mâine între bare!”

Prefectura Constanța, intersecția Dacia si retur, 6°C, 10.000 de oameni. Orele 23.00 trecute, los compañeros începuseră să plece …

Pavlova rezista, cam fâsâită, dar rezista.

Într-un spumos, dureros de gustos mariaj, încă dansa pe vulcanul de sub ea.

O fină peliculă de frișcă era tot ce îi separa.

Am reușit să o savurez abia târziu, după miezul nopții. Reușisem o alcătuire echilibrată, care de-acum avea o poveste.

A doua zi am aflat, tot de pe facebook, că vulcanul meu fusese stins de o banală entorsă la picior care a făcut imposibilă întâlnirea cu potenţialul, unicul meu critic culinar, selectat dintre protestarii din stradă.

Fii Fun! Fii Hot! Fii Cool! E Pasiunea Ta!

Sursă foto: Narcis Gaidargiu