Povestea Porculului reinterpretată de „manelişti”

Victor GAIDARGIU•

David GAIDARGIU•

 

Mi-e așa de drag porcul, că-mi vine să-l mănânc, de drag ce-mi este.

Porcul i-a însoțit pe marinarii corăbieri în lungile drumuri pe mări și oceane și a hrănit armate de conchistadori, conservat în  untură, în saramură ori uscat.

Porcul, creditat ca simbol al norocului, dar și vestitor meteo, când apare cu paiul în gură. Cine are noroc la porci, are noroc la toate. Cine n-are, nu are.

Îmi amintesc că în mitologia românească porcul este chiar idealizat, fiindu-i atribuite virtuţi şi calităţi intrinseci, bunăoară în Povestea Porcului, narată de Ion Creangă. Ce te faci însă, când contemporanii nu caută esenţa lucrurilor şi, într-o logică simplistă, manelizează totul declarând că în ziua de azi “porcul e de porc” şi decid să ardă pielea porcului, neştiind că doar în basme eroii mai au o a doua şansă să-şi îndeplinească rolul hărăzit!

 

 

 

 

 

 

 

 

Într-un raport din 2012 al A.N.S.V.S.A. (Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentului) era identificată ca posibilă originea riscului, atât la granițe, cât și în interiorul României, privind pesta porcină clasică (PPC) și pesta porcină africană (PPA). Porcii mistreți, printre alți factori, ocupau loc fruntaș, fiind identificați drept „izvorul natural de virus pestos porcin şi de asemenea, circulaţia necontrolabilă a acestora” (pag. 4).

 

 

 

 

 

 

 

 

Aliniatul următor atrăgea atenția asupra … „contactului direct sau indirect cu mistreţii al porcilor crescuţi în gospodăriile populaţiei”. La pagina 7 a aceluiași raport se specificau căile prin care se produce infectarea: „principala cale naturală de infecţie a porcilor în Europa este cea oro-nazală, prin contact direct sau indirect cu porci infectaţi, sau prin hrănire cu furaje contaminate cu virus. Însă, în acele zone în care există vectori, transmiterea prin aceşti vectori poate juca un rol important în persistenţa şi răspândirea bolii. Boala se poate răspândi de asemenea prin contact direct cu materiale contaminate şi prin înţepătura insectelor ce vehiculează mecanic virusul PPA. Boala se poate transmite de asemenea prin materialul seminal al vierilor contaminaţi”.

În raportul din 2016 al aceluiași organism, din concluziile misiunii EU CVET din ianuarie 2016, se citește clar, negru pe alb, că porcii mistreți vii, în deplasare, reprezentau grad ridicat de risc pentru introducerea virusului PPA în România.

În continuarea aceluiași raport, conform opiniei ştiinţifice EFSA (European Food Safety Authority) organismul european pentru siguranța alimentului, nr. 3628/iulie 2014, „principalele surse de virus şi care pot induce boala la animalele susceptibile sunt următoarele: porcii mistreţi infectaţi care se pot constitui în rezervor de virus şi să transmită infecţia la animalele din specia susceptibilă cu care vin în contact direct sau indirect”.

Primele focare de PPA au fost semnalate în Transcaucazia (Georgia, Armenia, Azerbaijan, Rusia) în perioada 2007-2008. Boala a difuzat în Belarus (2 focare în 2013) și Ucraina (1 focar în 2012).

În cursul anului 2015 în Ucraina erau raportate 36 de focare.

 

 

 

 

 

 

 

 

În tot acest timp, așa cum reiese din rapoartele de analiză a riscului ale ANSVSA, autoritățile române au micșorat sau chiar anulat acțiunile de monitorizare și campaniile de vaccinare împotriva PPC, întreprinse în anii precedenți, atât la porcii crescuți în exploatații comerciale, în gospodăriile populației, cât și a porcilor mistreți, acțiuni prin care se crease un cordon tampon la frontierele cu Republica Moldova și Ucraina.

În octombrie 2015 focarele de PPA ajunseseră la Odessa și Micolayv, în Ucraina, la mai puțin de 200 km de granițele României.

 

 

 

 

 

 

 

 

Pe pagina web a Comisiei Europene găsim descrierea bolii:

„PPA este o boală virală provocată de un virus ADN complex care afectează numai speciile porcine, la toate rasele și vârstele. Aceasta apare printre porcii domestici, mistrețul european și porcii sălbatici americani.

Boala este prezentă în Africa, în special în multe țări situate la sud de Sahara, în majoritatea cazurilor boala fiind endemică. În Europa de Vest, PPA este încă endemică în Sardinia. În 2007, virusul PPA s-a răspândit în țările din Trans-Caucaz și în Federația Rusă.

PPA este foarte rezistent la inactivare chiar și în condiții de mediu dure. Unele specii de căpușe moi s-au dovedit a fi rezervoare și vectori ai virusului PPA.

Transmiterea este realizată prin contact direct între animalele bolnave și sănătoase. Transmiterea indirectă are loc prin hrănirea cu gunoi conținând carne infectată, prin fomite (spații, vehicule, utilaje, îmbrăcăminte) sau prin vectori biologici (căpușe moi). Sursele de virus sunt sângele, țesuturile, secrețiile și excrețiile animalelor bolnave și moarte, animalele purtătoare (în special porcii sălbatici din Africa și porcinele domestice în zone epidemice) și căpușe moi”- se arată în raportul menţionat.

 

 

 

 

 

 

 

 

Boala nu afectează oamenii sau alte specii.

Potrivit specialiștilor, în țările libere de PPA, prevenirea se poate face prin controlul importurilor și eliminarea deșeurilor alimentare de la aeronave sau nave maritime care vin din țări infectate. Încă nu există un vaccin testat cu succes, pentru a combate acest virus. Cu toate acestea, UE a alocat fonduri pentru cercetarea privind vaccinurile împotriva PPA.

În zonele infectate, controlul se face prin sacrificarea tuturor porcilor și distrugerea cadavrelor și gunoiului, curățarea și dezinfectarea, desemnarea zonei infectate și controlul circulației porcilor, precum și cercetarea epidemiologică (urmărirea surselor și posibila răspândire a infecției).

Pesta porcină africană este o boală listată de OIE (Oficiul Internațional pentru Epizootii) fiind considerată o boală foarte gravă, transmisibilă, care are potențial rapid de răspândire, indiferent de frontierele naționale. Are consecințe grave asupra sănătății socio-economice sau publice și are o importanță majoră în comerțul internațional cu animale și produse de origine animală”.

WWF (World Wide Fund for Nature – Fondul Mondial pentru Natură) recomandă ca în zonele aflate sub observație sau cu populații de porci mistreți afectate de PPA, să fie interzisă în totalitate vânătoarea, impunându-se astfel luarea unor măsuri de izolare a focarelor.

Măsurile luate de autoritățile române nu au fost scutite de heirupisme.

Ce a făcut Ministerul Apelor și Pădurilor (MAP)?

Prin ordinul 827/23 aug 2018 ministerul de resort a suplimentat cotele de vânătoare la mistreț, atât în zonele neafectate, cât și în interiorul zonelor afectate de PPA.

Pesta porcină africană, care se manifestă și în România, e adevărat, nu reprezintă pericol pentru sănătatea umană.

Agentul patogen al PPA nu poate fi transmis la om, astfel că nu există niciun risc pentru sănătate în cazul persoanelor care intră în contact direct cu animalele bolnave sau care consumă alimente produse din carne provenită de la porci domestici sau mistreți infectați.

Avem noroc …

 

 

 

 

 

 

 

 

Probabil că pe asta se bizuie și autoritățile române, suplimentând cotele de vânătoare la mistreț.

Dacă în restaurante intră carne de mistreț cu PPA, chiar și gătită corespunzător termic, consumatorul ar trebui să-și facă griji legate de propria sănătate?

În privința consumului cărnii de porc domestic sau mistreț, populația ar trebui să cunoască faptul că este recomandat numai după ce carnea a fost expusă pentru minim cinci minute la temperaturi mai mari de 70°C și de asemenea, mai puțin recomandat consumul produselor afumate ori pregătite în saramură.

Sunt cetățenii informați în acest sens? Există o campanie de mediatizare așa cum, de exemplu, suntem atenționați în privința consumului de sare, consumului minim zilnic de apă sau duratei recomandate de exerciții fizice?

Totuși, în lumina întrebărilor rămase deocamdată fără răspuns, cereți bine făcută, well done sau cum se zice acolo unde vă aflați, că în sânge, nu merge. E de porc.

Am văzut pe toate posturile de televiziune cum porcii, aflați în gospodăriile individuale ori în complexe zootehnice, au fost ridicați spre a fi neutralizați. Acolo unde a fost depistat chiar și un singur exemplar, întregul efectiv din fermă sau din gospodăriile sătenilor a fost suprimat și neutralizat. Pentru efectivele de porci mistreți, Comisia Europeană și alte instituții internaționale, nu au recomandat sau impus aceleași măsuri.

Se pare că supravegherea pasivă sau îndepărtarea exemplarelor infectate cu PPC sau PPA, nu funcționează la porcii domestici din exploatațiile comerciale sau gospodăriile populației, la fel de bine cum funcționează la porcii mistreți.

Putem înțelege că efectivele de sălbăticiuni comestibile trebuiesc în primul rând protejate, asta contribuind în general și la conservarea mediului natural.

 

 

 

 

 

 

 

 

Cu toate acestea, recomandările autorităților europene și internaționale nu indică o aplicare unitară a măsurilor de protecție, la efectivele domestice, comparativ cu cele sălbatice, diferențierea ducând la neîncredere și confuzii în rândul populației, aceste măsuri necesitând explicații mai clare.

Nu am văzut implementate măsurile stabilite în directivele europene și preluate de autoritățile române, privind neutralizarea furajelor, gunoiului de grajd și în general igienizarea gospodăriilor vizate, a mijloacelor de transport, dar și, mai ales, nu am văzut un program de educare a populației.

Într-un târziu, ministrul agriculturii a dat, târâș-grăpiș, un ordin pentru plata unor prime celor care  descoperă exemplare sau aduc probe de animale infectate. Neexistând un program unitar, clar și coerent, observăm ordine date la disperare, pe brânci, pe genunchi, din goana calului. Măsurile sunt luate de ultim moment, din mersul lucrurilor, pe principiul văzut-făcut.

Totodată, în lipsa unui program de conștientizare a populației, în care cetățeanul să fie partener la rezolvarea unei probleme naționale, asistăm la scoaterea în față a jandarmilor, a mascaților, a poliției, măsuri care nu fac altceva decât să amplifice nemulțumirile oamenilor. Probabil că e mai comod și mai eficient pentru autorități. Nu e timp, nu e loc și nu sunt bani pentru explicații.

Rămâne însă, în urmă, frustrarea, durerea și sentimentul de neputință în fața inevitabilului.

O adevărată doină de jale cu guițături și sughițuri.

În unele sate, când au venit reprezentanții autorităților să ridice porcii, au fost informați că au zburat.

La fel de bine, oamenii s-ar putea trezi să se folosească de amintitul Ordin 827 al MAP. Cum? Păi, să zicem că și-ar însemna porcii cu fierul roșu, ca să-i poată recunoaște, apoi le-ar da drumul în natură, de preferință în pădure, dacă e una pe-aproape. În litera aceluiași ordin, animalele ar avea șanse să scape vii sau măcar să sfârșească onorabil pe masa unui restaurant de lux.

Cele care scapă de “pedeapsa capitală”, în scurt timp se sălbăticesc și le apar colți. Poate chiar de argint.

În continuare vom fi foarte ocupați.

Lista de molime mai mici sau mai mari la animale este foarte lungă.

Urmează gripa aviară, pesta micilor rumegătoare, boala vacii glumețe și mai ce …?

După aceea, luăm din nou porcul de coarne. Stați pe-aproape!

Bonus pentru cine are răbdare și vrea să consulte măsurile luate de Belgia sau Cehia, în cazul molimei PPA, unde autoritățile au interpretat parțial altfel decât la noi recomandările și dispozițiile Comisiei Europene, iar tonul măsurilor, deși ferm, nu e supărător. Rămânem conectați, să vedem unde măsurile au fost mai eficiente.

La noi, Povestea Porcului continuă și e departe de a se simplifica.

 

Fii Fun, Fii Hot, Fii Cool! E Pasiunea Ta!

 

Foto: Victor & David Gaidargiu

Drepturi exclusive de difuzare: Clubul Nautic Român©

 

Surse:

https://ec.europa.eu/food/animals/animal-diseases/control-measures/asf_en

http://www.wwf.ro/resurse/comunicate_de_presa/?uNewsID=332912

http://www.ansvsa.ro/download/analize_de_risc/analiza_risc_PPC___PPA__FF.pdf

http://www.ansvsa.ro/download/analize_de_risc/Analiza_risc_calitativa_PPA_2016.pdf

https://ec.europa.eu/food/sites/food/files/animals/docs/reg-com_ahw_20181017_pres_asf_bel.pdf

https://ec.europa.eu/food/sites/food/files/animals/docs/reg-com_ahw_20180919_pres_asf_cze.pdf

https://ec.europa.eu/food/sites/food/files/animals/docs/reg-com_ahw_20181017_pres_asf_rou.pdf

https://ec.europa.eu/food/sites/food/files/animals/docs/reg-com_ahw_20180919_pres_asf_rou.pdf

http://www.oie.int/animal-health-in-the-world/oie-listed-diseases-2018/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.