O VICTORIE… LA LIMITA APELOR EDITORIALE!
Comandor (r) dr. Marian MOȘNEAGU •
La cea de-a XIV-a ediție a Salonului anual de carte Polemos, manifestare organizată ,,ca la carte” de prestigioasa Editură Militară, Asociația ,,Clubul Amiralilor” a trimis în linia întâi ,,artileria grea” a publiciștilor Marinei. Astfel încât, joi, 18 octombrie a.c., contraamiralul în retragere Niculae Ștefan, trimisul special al Clubului pe malul Dâmboviței, a avut o misiune soldată cu calificativul maxim!
Făcând oficiile de amfitrion, alături de contramiralul de flotilă în retragere dr. ing. Constantin Rusu, președintele Filialei București a Ligii Navale Române și prolific autor de lucrări de specialitate, domnia sa a prezentat asistenței o tripletă editorială de excepție.
La ediția de anul acesta, ,,Clubul Amiralilor” a trimis la deschidere, în ,,bătălia cărților”, un debutant de mare calibru. Surpriza paradei navale a constituit-o volumul ,,Artileria de Coastă, mărire și decădere”, apărut recent la Editura constănțeană ,,NeXT Book”, lucrare concepută discret, într-o arhitectură admirabilă, de nimeni altul decât ultimul comandant al Divizionului 545 Artilerie de Coastă din perioada 1990-2001, colonelul în rezervă Marian Radu.
În calitate de fost comandant al acestei prestigioase unități (1985-1990) și camarad de front cu autorul, în Revoluția din decembrie 1989, contraamiralul de flotilă în retragere Nicolae Ștefan a subliniat: ,,Prin strădania, perseverența și profundele sale cunoștințe, colonelul (r) Marian Radu abordează un domeniu mai puțin cunoscut în Marina Militară Română, publicând, în premieră națională, un documentar de certă valoare memorialistică și istorică al Artileriei de Coastă. Incursiunea domniei sale în arhivele și istoriografia militară, în special cele legate de Războiul de Independență, Războiul de Întregire și al Doilea Război Mondial, este răsplătită prin lansarea acestei vaste lucrări.
Înainte de a concepe acest valoros studiu științific, autorul a proiectat un algoritm care valorifică în mod logic și armonios informații pertinente cu privire la apariția Artileriei de Coastă (bateriilor), încadrarea cu personal, dotarea cu armament și structurile unităților din dispozitivul de apărare de coastă a țării.
Pornind din anii 1834, 1836, 1843, 1851, 1860 și continuând cu Războiul de Independență din 1877-1878, Primul Război Mondial și culminând cu cel de-al Doilea Război Mondial, arma Artilerie, instalată inițial pe nave, a fost folosită pentru nevoi de apărare și în dispozitive fixe, ca baterii de apărare terestă și antiaeriană.
De ce autorul și-a intitulat lucrarea ,,Artileria de Coastă, mărire și decădere”?. Pregătirea complexă a autorului, dobândită prin studiile militare aprofundate și experiența sa ca ofițer profesionist în folosirea în luptă a Artileriei de Coastă, îl legitimează să aprecieze evoluția și rolul primordial pe care l-a avut artileria pentru apărarea independenței și suveranității României.
Din nefericire, decăderea a trăit-o alături de noi toți când, la sfârșitul anului 2001, cele două unități – Divizionul 160 Artilerie de Coastă 2 Mai și Divizionul 545 Artilerie de Coastă Mamaia Sat, au fost desființate, înregistrându-se un sfârșit tragic, nemeritat, pentru această armă cu tradiție în Armata Română.
Deși a avut această imensă insatisfacție, colonelul (r) Marian Radu, anticipând parcă reevaluarea și revenirea asupra acestei decizii, oferă astăzi decidenților politici și militari o lucrare fundamentală, care poate sta, cu argumente solide, la baza proiectului de reînființare a acestei specialități militare în cadrul Forțelor Navale Române (vezi Programul de înzestrare a Armatei Române cu baterii de artilerie de coastă, anunțat de Ministerul Apărării Naționale – n.a.).
Iată de ce apreciez că intenția domnului colonel (r) Marian Radu de a continua studiul referitor la evoluția Artileriei de Coastă, de la un eșalon la altul, reprezintă nu numai un obiectiv salutar ci și o prioritate, dacă avem în vedere cunoștințele, competența și fermitatea sa.
Pentru mine, acest moment îmi readuce în memorie activitatea pe care am desfășurat-o împreună la comanda Divizionului 545 Artilerie de Coastă, alături de un nucleu de ofițeri, maiștri militari și subofițeri dintre cei mai devotați și dedicați acestei specialități. Afectiv și profesional, mă simt onorat că președintele ,,Clubul Amiralilor”, domnul amiral dr. Traian Atanasiu, m-a delegat să îl acompaniez și să-l elogiez ca fiind unul dintre autorii de marcă de la Salonul de carte organizat de Editura Militară, unde este prezent, în premieră, cu o lucrare de referință dedicată anului centenar și sărbătoririi a 125 de ani de parcurs glorios al Artileriei Române”.
Manifestarea a continuat la standul ,,Clubului Amiralilor” cu prezentarea dicționarului enciclopedic ,,Amiralii României”, publicat la Editura Ex Ponto din Constanța, în condiții grafice demne de aureola celor evocați de subsemnatul.
Autorul argumentează preocuparea sa de a redacta acest nou dicționar enciclopedic, care nu este doar un simplu Laudatio pe care îl aduce celor 200 de amirali români din toate timpurile, ci exprimă o reflectare selectivă, obiectivă a manierei prin care liderii Marinei din toate timpurile s-au implicat în adoptarea și înfăptuirea unei politici navale naționale autentice, unitare și originale – a subliniat contraamiralul de flotilă Niculae Ștefan. Fiecare prezentare este asociată cu contribuția pe care și-a adus-o la comanda și conducerea unităților maritime și fluviale ale României, fiind evidențiate și implicarea socială, științifică și culturală a fiecăruia. Pe baza informațiilor extrase din Memoriile originale ale amiralilor dar și a studiului aprofundat al multor surse edite și inedite – arhive, monografii, autobiografii, lucrări memorialistice, presă scrisă etc -, autorul evidențiază date biografice de referință, parcursul în carieră, formele de învățământ absolvite, gradele deținute, precum și inițiativele, proiectele, programele și realizările notabile din activitatea fiecărui amiral, poziționându-l pe fundalul preocupărilor marcante ale performanțelor sale: concepții doctrinare, tactice și strategice, misiuni diplomatice, proiecte de cercetare și dezvoltare a învățământului de marină, aportul la extinderea și consolidarea colaborării și a parteneriatelor militare pe plan național și internațional, activitatea în campanie, contribuția la dezvoltarea gândirii militare, cariera politică, didactică, universitară, acțiuni umanitare, caritabile etc.
În mod deliberat, istoria Marinei Române, de la începuturile sale și până în prezent, este relaționată cu aportul acestor reprezentanți de marcă ai elitei Armatei României.
Pentru noi, cei de astăzi, rememorarea personalității generațiilor care au pus bazele evoluției Marinei Române a constituit și constituie o sursă de inspirație și un îndrumar de orientare în ceea ce avem de îndeplinit în prezent și în perspectivă”.
Tot la inițiativa subsemnatului, în 2011 a apărut la Mangalia, dar într-o manieră mult prea discretă, volumul ,,Școala de Aplicație a Forțelor Navale – 115 ani de tradiție în instruirea echipajelor”, sub semnătura comandantului instituției, comandorul Vasile Chirilă, a comandorului dr. Marian Moșneagu, șeful Serviciului Istoric al Armatei și a comandorului Petrică Pîrvu, locțiitorul școlii. Cinci ani mai târziu, această primă monografie a fost reeditată într-o formă și ținută științifică adecvate, la Editura StudIS din Iași, avându-i ca autori, de această dată, pe comandorul Petrică Pîrvu, actualul comandant al instituției, subsemnatul și comandorul Dănuț Andronie, fost locțiitor al Școlii.
,,Autorii au întocmit cu acuratețe și responsabilitate monografia școlii spre a putea fi folosită, împreună cu celelalte monografii ale instituțiilor de profil, în conturarea unei concepții generale a conducerii Marinei Militare pentru pregătirea ofițerilor, maiștrilor militari și a echipajelor de militari specialiști necesari încadrării unităților navale și terestre din organica Forțelor Navale – a conchis contraamiralul de flotilă Niculae Ștefan.
Prin întreaga sa structură de organizare, prin curicula programelor de învățământ și a programelor proprii, Școala de Aplicație a Forțelor Navale poate fi asimilată unui master pentru cursanții săi, care asigură pregătirea pe specialități, pe cerințe și fișe de posturi diferite, ceea ce îi conferă o importanță deosebită.
Este, deci, un portic care trebuie atins și depășit, pentru a da posibilitatea tinerilor aspiranți să acceadă la forme de învățământ superior și la funcții corespunzătoare.
Istoricul acestei prestigioase instituții începe din anul 1896, aceasta dobândind, sub diversele sale denumiri, de la o etapă la alta, un rol determinant în etalonarea și previzionarea evoluției în carieră a viitoarelor cadre.
Prin această nouă ediție, autorii au generat autentice file de istorie a învățământului de marină care, pe lângă faptul că reprezintă o onorantă carte de vizită a instituției care s-a lansat și a evoluat în tandem cu Școala Navală, merită cu prisosință să fie integrate într-o viitoare enciclopedie a învățământului tehnic de marină din România”.
Ofensiva constănțeană a fost susținută, pe flancuri, de Editura Muzeului Marinei Române, care a lansat la apă, proaspăt ieșite de sub tipar, volumul V din seria ,,Dunărea și Marea Neagră în spațiul euroatlantic. Istorie, relații politice și diplomație”, cuprinzând studiile și comunicările științifice ale celor peste 60 de participanți la cea de-a ediție a Conferinței naționale anuale a instituției din zilele de 11-13 octombrie a.c. și tomul XX al ,,Anuarului Muzeului Marinei Române”.
Așadar, pe cât de inspirată alegerea ,,Clubului Amiralilor”, pe atât de inspirați și redutabili autorii. Bătălia continuă!
Foto: Arhiva Comandor (r) dr. Marian Moșneagu
Drepturi exclusive de publicare: Clubul Nautic Român©
