Marina Română – la trecutu-ţi mare, mare viitor !

de Andreea Mihăescu

Miercuri, 15 august 2012, s-au împlinit 110 ani de la sărbătorirea pentru prima dată, în Portul Constanţa a Zilei Marinei Române.

Mii de oameni au fost prezenţi pe faleza Cazinoului din Constanţa la deschiderea festivităţilor organizate de Forţele Navale Române, cu acest prilej.

Imediat după ce şeful Statului Major al Forţelor Navale, viceamiralul Aurel Popa a trecut în revistă garda de onoare, ministrul Apărării Naţionale, Corneliu Dobriţoiu a luat cuvântul, declarând: “Sunt aici pentru a aduce un omagiu celor care au ales să îşi sacrifice viaţa pentru a-şi apăra ţara şi pentru a-i încuraja şi mulţumii celor ce se află în serviciul Marinei Militare şi îşi servesc cu mândrie patria”. Şirul manifestărilor a debutat cu ridicarea Drapelului Naţional şi al Marelui Pavoaz pe tonurile Imnului Naţional, intonat de fanfara militară.Defilării celor 25 de nave şi ambarcaţiuni din subordinea Marinei Militare şi a Poliţiei de Frontieră li s-a alăturat nava de desant U.S.S. Fort McHenry,sub pavilionul Statelor Unite ale Americii.

Cei prezenţi pe faleză au mai putut urmării coborâri în rapel de la bordul elicopterelor Puma-naval, scafandrii militari de luptă, tiruri de rachete de la bordul navelor, vânătoare de submarine, respingerea atacurilor unor avioane de luptă cu artileria de la bordul navelor, demonstraţii de acrobaţie aeriană, parada zeului Neptun şi a nimfelor sale, botezul marinăresc, inspecţia la bord a unei nave suspectate de piraterie, stingerea incendiului de la bord, defilarea velierelor  aparţinând Asociaţiei proprietarilor de veliere şi Yacht Club Regal Român şi jocuri marinăreşti.

La manifestările de pe platoul Comandamentului Flotei au mai fost prezenţi, în tribuna oficială şi fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, secretarul de stat în MapN, gen (r) Floarea Şerban, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, şeful Cultului Musulman  din România, muftiul Muurat Iusuf, arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, senatorul PSD, Nicolae Moga, reprezentantul pentu România a Federaţiei Internaţionale a Transportatorilor, Adrian Mihălcioiu, viceprimarul Municipiului Constanţa, directorul general al Autorităţii Navale Române, Constantin Matei, Decebal Făgădău, ataşaţi militari şi diplomaţi.

La ora 13. 00, festivităţile oficiale au continuat cu jocuri marinăreşti şi seara retragerea cu torţe de pe faleză din Piaţa Ovidiu.

Constanţa: 110 ani de la sărbătorirea primei Zile a Marinei Române

Muzeul Marinei Române, în colaborare cu Cercul Militar Constanţa, a organizat luni, 13 august 2012, în sala de conferinţe a Cercului Militar Constanţa, simpozionul omagial – Valori istorice şi repere contemporane, dedicat Forţelor Navale Române – Marina Română.

Manifestarea s-a înscris în suita evenimentelor dedicate Zilei Marinei Române, în cadrul reuniunii  conferenţiind specialişti ai Muzeului Marinei Române, Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”- filiala Constanţa, istorici de la Universitatea „Ovidius” şi Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, Constanţa.

Potrivit ofiţerului de presă al Muzeului Marinei Române, dr. Carmen Atanasiu, comunicările au făcut referire la evoluţia Marinei Militare şi a Forţelor Navale Române, semnificaţia şi istoricul Zilei Marinei Române, precum şi la eroii şi evenimentele majore ale istoriei contemporane în care marinarii şi-au adus contribuţia la apărarea şi afirmarea valorilor naţionale.
Au fost invitaţi la simpozion profesori, cercetători, muzeografi şi toţi cei care vor să rememoreze jaloanele semnificative ale evoluţiei Marinei Române la 110 ani de la sărbătorirea primei Zile a Marinei Române.

Oficializată ca onomastică a marinarilor români la 15 august 1902, de Sfânta Maria Mare, Ziua Marinei Române şi-a certificat pe deplin, mai bine de un secol, caracterul de autentic festival al mării şi spiritualităţii marinăreşti.

Ziua Marinei Române a fost sărbătorită pentru prima dată pe 15 august 1902, evenimentul fiind marcat în Portul Constanţa, la bordul Crucişătorului ‘Elisabeta’, în prezenţa tuturor ofiţerilor Diviziei de Mare, seara fiind organizate pe faleza Cazinoului ample manifestări, spectacole în aer liber şi jocuri de artificii. Ca eveniment al oamenilor mării, al apei, Ziua Marinei a oferit întotdeauna asistenţei un spectacol ieşit din comun atât prin momentele sobre, precum ceremonialul militar al întâmpinării oficialităţilor, arborarea pavilionului şi a marelui pavoaz în acordurile Imnului naţional şi pe fundalul salutului cu cele 21 de salve de tun, serviciul religios, parada navală şi aviatică, defilarea Gărzii de onoare etc., cât şi prin elementele pitoreşti, specific vieţii şi tradiţiilor marinăreşti.

Competiţiile, jocurile şi surprizele marinarilor, regizate şi puse în scenă, pe apă şi pe uscat, spre deliciul spectatorilor, au fost nelipsite din programele alcătuite din timp de organizatori pentru a da farmec şi culoare unei sărbători care este deopotrivă a Marinei, a oraşelor-porturi şi a ţării.

Pe 6 august 1902, prin adresa cu Nr. 6082, primarul Constanţei, Cristea Georgescu, din dorinţa de a atrage turişti, se adresa primarilor comunelor urbane reşedinţe de judeţ din toată ţara, atenţionându-i asupra semnificaţiei acestei sărbători: ,,Cu ocazia serbării zilei de 15 august a.c. – Sfânta Maria -, patroana Marinei, vor avea loc în apele Constanţei şi pe uscat nişte serbări demne de văzut precum regale, alergări, corabia Argonauţilor şi altele.” Deşi în Marina Militară această zi a fost serbată, cu siguranţă, şi înainte de 1902, întrucât în documentele de arhivă se vorbeşte de un precedent – chiar dacă nu s-a descoperit un decret sau o dată de referinţă oficială pentru această sărbătoare – 1902 rămâne, cronologic vorbind, anul consacrării Zilei Marinei ca sărbătoare a Marinei şi a oraşului Constanţa, fapt care certifică aniversarea unei datini şi nu doar a unei simple sărbători a breslei marinarilor.

La 15 august 1902, Ziua Marinei a fost marcată, la Constanţa, la bordul crucişătorului „Elisabeta” printr-un Te-Deum la care a luat parte şi ministrul de Război Dimitrie A. Sturdza, urmat, în după-amiaza şi seara aceleiaşi zile, de un banchet şi serbarea marinărească propriu-zisă, dată în folosul Palatului Invalizilor. Un an mai târziu, la regate au participat şi bărcile vasului de război rus ,,Psezuape”, aflat în vizită în portul Constanţa.

De la un an la altul, serbările au sporit în amploare şi semnificaţii. Astfel, în anul 1911, serbările au fost organizate de Societatea Marinarilor ,,Regina Elisabeta”.

În anul 1912, serbarea nautică a fost pusă sub înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Regina Elisabeta, iniţiativa organizării sale aparţinând Societăţii ”Regina Elisabeta” a Marinarilor Civili din Constanţa. În programul întrecerilor marinăreşti au apărut probe noi precum care-i mai tare (trasul la parâmă din bărci), curse în saci, respectiv curse de alergări doi câte doi legaţi de picior, lupta pe şcondri, acesta  continuând în noapte cu jocurile de proiectoare de pe nave, coruri, fântâni luminoase, serenade în bărci, dans şi altele.

Şase ani mai târziu, la 15 august 1918, la Chilia Veche s-au organizat serbări nautice în folosul orfanilor de război. Acestea au constat din concursuri de bărci de monitoare cu 8 rame, bărci de baraj, bărci de vedete, lotci pescăreşti, bărci de şlepuri şi godile. În partea a doua a programului au avut loc jocuri marinăreşti la uscat şi gimnastică. În partea a treia s-au desfăşurat curse de înot şi sărituri în apă, catargul orizontal cu purcel, goana şi vânătoarea de raţe, explozia unei torpile şi scafandru.

Apoi,  în anul 1924, însemnările vremii arată că semnalul începerii serbărilor mării a constat în trei lovituri de tun, urmate de curse de bărci militare şi de lotci de pescari cu câte trei, două şi o ramă, salturi în apă, watter polo, exerciţii de scafandrieri, curse de dandy , exerciţii de trapez, curse de bărci fără rame, curse de înot, tobogan, vânătoare de raţe şi explozii de mine marine, după care la bordul bricului “Mircea”, amiralul Vasile Scodrea a împărţit premiile

În virtutea acestor frumoase tradiţii, Ziua Marinei a fost serbată şi la bordul bricului ,,MIRCEA” care, în perioada 1 iulie – 2 septembrie 1925, a executat un marş de instrucţie pe itinerarul Constanţa, Pireu, Navarin, Corfu, Durazzo, Boche di Cattaro, Ragusa, Suda, Rhodos, Smirna, Ceanak, Cospoli, Constanţa. Deşi se afla departe de ţară, în portul Suda din Insula Creta, la 15 august, legendarul velier-şcoală a ridicat marele pavoaz.

Anul următor, în 1926, M.S. Regele Carol al II-lea a hotărât ca unica şcoală pentru toţi marinarii români să se numească şcoala Navală a Maiestăţii Sale ,,MIRCEA” şi a creat ,,Medalia Maritimă”, transformată în anul 1938 în ,,Virtutea Maritimă”. De asemenea, la 15 august 1936 a fost botezat, în cadrul festiv al serbărilor Zilei Marinei, primul submarin românesc, ,,Delfinul”.

La 15 august 1928, în prezenţa membrilor Casei Regale, cu prilejul festivităţilor ocazionate de serbarea patronului Marinei Române, au fost botezate cele patru hidroavioane ”Savoia”, sosite la Constanţa cu câteva zile înainte, yachtul ,,ISPRAVA’ al Principesei Ileana şi cuterul Domniţa Ileana al Yacht Clubului Regal Român. Concursurile nautice şi de nataţie au fost recompensate cu Cupele ”Principele Nicolae”, ”Regina Maria” şi ”Principesa Ileana”. La aceste competiţii, s-au adăugat probe noi, precum regate, sărituri de la trambulină, înot, jocuri şi surprize marinăreşti.

În anul 1933, între concursurile specifice Zilei Marinei au figurat cursa de bărci cu 8 rame, ştafetă înot, curse de baleniere, curse de care romane, alergări cu bărci fără rame, curse de lotci, cursa înotătorilor fond, tragerea cu parâma între două bărci, sărituri de pe platformă, curse de bărci cu ofiţeri. După ora 18:00, au urmat alte surprize, jocuri pe gabară, şcondru cu purcei, goana după raţe, torpile submarine, lupta cu prăjina şi explozia unei mine.

La 15 august 1937, Federaţia Română de Sporturi Nautice a organizat prima caravană nautică din ţară sub numele ”Caravana Marele Voievod Mihai”, la care au luat parte toate asociaţiile sportive nautice civile şi militare din ţară. Caravana a plecat din Giurgiu în ziua de 5 iulie şi a ajuns după 12 etape la Constanţa, după ce a trecut prin Olteniţa, Turtucaia, Silistra, Rasova, Brăila, Măcin, Galaţi şi Tulcea. Ziua Marinei a fost serbată cu toate onorurile şi la Călăraşi, Cetatea, Corabia, Craiova, Galaţi, Hârşova, Ismail, Oradea, Orşova, Sulina şi Timişoara.

Un an mai târziu, din cauza doliului naţional pricinuit de moartea, în ziua de 18 iulie, a M.S. Reginei Maria a României, tradiţionalele serbări de Ziua Marinei au fost amânate pentru data de 8 septembrie – Naşterea Maicii Domnului.

În anul 1945, la sărbătoarea marinarilor români au participat şi membrii Comisiei Aliate de Control, atât la deschiderea expoziţiei Marinei în localul Subsecretariatului de Stat al Marinei din Bucureşti, cât şi pe Lacul Herăstrău, acolo unde, după oficierea unei slujbe religioase, s-au arborat drapelele României şi ale Naţiunilor Unite şi s-a dat startul serbărilor nautice.

Între anii 1949 şi 1953, ziua Marinei s-a rezumat la marcarea Zilei Flotei U.R.S.S. (ultima duminică din luna iulie), ceremonialul fiind diminuat ca semnificaţie din cauza intenţiei conducerii Ministerului Apărării Naţionale de a schimba data acestei tradiţionale sărbători naţionale.

Din anul 1954, când Ziua Forţelor Maritime Militare s-a serbat, conform Decretului Prezidiului Marii Adunări Naţionale nr. 309 din 29 august 1953, în prima duminică din luna august, programul Zilei Marinei a fost politizat şi adaptat noii ideologii promovată intens şi în rândurile oştirii. Ca urmare, la 1 august 1954 s-a serbat pentru prima dată în Republica Populară Română Ziua Forţelor Maritime Militare. Organizatorii includ în programe concursuri sportive de bărci, înot, ştafetă combinată. Un deosebit punct de atracţie îl constituie jocurile marinăreşti, concentrate în jurul bazei sportive amenajate pe o navă. Din apă apare Neptun cu cască şi trident aurit şi deschide jocurile: luarea purcelului de pe şcondru, concurs de tras la parâmă cu bărcile, vânătoarea raţelor, biciclete pe apă, scafandri, nunta şi piraţii.

Presa vremii consemnează faptul că în anul 1959, “ …zeci de bărci şi şalupe, reprezentând diferite aspecte din activitatea marinarilor, muncitorilor portuari şi pescarilor au trecut prin faţa navei-comandant. O şalupă militară a remorcat un desant maritim: o plută pneumatică cu mitralieră, apoi un întreg detaşament de marinari înarmaţi, încinşi cu plute de salvare. În urma lor, un ponton a purtat corul şi orchestra echipei artistice ostăşeşti ‘Albatrosul’ “.

Din anii ’60, manifestările au dobândit vădite accente propagandistice, în detrimentul încărcăturii spirituale ortodoxe. Acestea includeau conferinţe despre semnificaţia Zilei Marinei susţinute de către ofiţeri şi propagandişti în întreprinderi şi în garnizoanele de marină, înmânarea de către delegaţiile de marinari a unor machete de nave, în adunări festive organizate la Palatele Pionierilor, adunări publice şi întâlniri ale marinarilor cu pionieri şi utemişti fruntaşi în producţie, organizarea vizitării de către aceştia a navelor-şcoală Mircea şi Libertatea şi ieşiri pe mare cu acestea. În cadrul ceremonialelor organizate cu prilejul Zilei Marinei, secretari ai organelor centrale de tineret precum Petre Gheorghe, Constantin Cîrţînă, Ion Cîrcei, Nicolae Roman ş.a. înmânau Steagul Roşu al CC. al UTM, ulterior drapelul de Onoare al CC al UTC şi diplome de onoare organizaţiilor şi tinerilor marinari fruntaşi în pregătirea de luptă şi politică.

O dată cu implicarea organelor politice în orchestrarea manifestărilor dedicate Zilei Marinei, semnificaţia creştină a sărbătorii marinarilor români a fost substituită cu cea mitologică. Astfel, până în zilele noastre, a devenit o constantă a programelor în prima parte a serbărilor tradiţionale, participarea zeului Neptun ca patron al festinului şi întrecerilor şi jocurilor marinăreşti.

Din anul 1970, la Constanţa autorităţile locale au organizat timp de două săptămâni un festival sezonier intitulat ”Serbările Mării”, care culminau cu Ziua Marinei. Concursul de graţie şi frumuseţe ”Miss Litoral” şi parada carelor alegorice pe principalele bulevarde ale municipiului, până în Piaţa Ovidiu, erau unele dintre atracţiile verii pentru tineri şi turişti, ca şi atmosfera carnavalescă, sărbătorească cu străzi ameneajte special în spritul . Programul s-a diversificat şi au apărut probe noi precum desantul infanteriştilor marini, turnirul bărcilor, ştafeta nautică, parada ambarcaţiunilor alegorice, salturile din elicopter, schi nautic, platforme alegorice cu scene din pregătirea pe specialităţi a marinarilor, acrobaţii aeriene, platforme cu aparate şi numere de gimnastică, înscrierea pe apă de către înotători a iniţialelor partidului şi ţării (PCR, RSR) sau ale unor cifre aniversare ale unor evenimente politice.

Din anul 1990, o dată cu revenirea la tradiţie, prin celebrarea Zilei Marinei Române la Praznicul Adormirii Maicii Domnului – cunoscut drept sărbătoarea Sfintei Marii – organizatorii, atât la Constanţa, cât şi în celelalte oraşe-porturi maritime şi fluviale, au păstrat în programele serbărilor atât elemente tradiţionale cât şi probe noi, în pas cu specificul local şi preferinţele publicului spectator al noului mileniu.

Astfel, printre elementele noi se numără aterizarea paraşutiştilor la punct fix, lansarea scafandrilor de luptă de pe vedete şi din elicopter, recuperarea unui scafandru aflat în dificultate, executarea unui desant de către infanteriştii marini, respingerea atacului aerian asupra navelor de suprafaţă, lansări de torpile, demonstraţii de lupte şi carate şi, nu în ultimul rând, atractivul spectacol al fanfarei militare, cu french cancan şi majorete.

La Constanţa, manifestările au avut loc iniţial pe terasa Comandamentului Marinei Militare, respectiv Statului Major al Forţelor Navale şi ulterior pe platforma portuară, în perimetrul danei de pasagere şi a Farului ”Carol I” de unde au revenit la ”bază”, cu alte cuvinte pe platforma Comandantului Operaţional Naval.

 Foto: Dan Mihăescu