La bordul fregatei Regina Maria

  Prof. Octavian Ţacu ● 

În ziua de luni, 16 martie 2015, dând curs invitației făcută de Statul Major al Forţelor Navale, împreună cu mulți reporteri și cameramani din Constanța și București, m-am îmbarcat la ora 7 și 15 minute,”trecute fix” pe fregata Regina Maria (F222) pentru a participa la o zi de pregătire în cadrul exerciţiilor planificate cu Gruparea Navală NATO SNMG 2.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nu eram pentru prima dată pe o navă de război românească iar cu ani în urmă amvizitat chiar şi crucişătorul american USS Belknap, navă amiral a Flotei a VII-a SUA din Mediterana. Nava, afară de dimensiuni și armament avea și alte evenimente legate de „cv-ul” ei. Pe 22 noiembrie 1975, în largul coastelor Siciliei în timpul unui exercițiu de noapte s-a ciocnit cu portavionul John F. Kennedy. Coliziunea a cauzat incendii la bordul ambelor vase iar USS Belknap, care avea suprastuctura din aluminiu, a suferit distrugeri majore inclusive moartea a şapte marinari. Ulterior acestui eveniment a fost abandonată soluția construirii din aluminiu a suprastructurilor la navele de război americane. Dar evenimentul istoric major legat de Belknap avea să se producă în decembrie 1989 când delegația americană în frunte președintele George Bush a fost nevoită, din cauza timpului nefavorabil, să înnopteze la bordul crucisetorului înaintea istoricelor tratative cu Mihail Gorbaciov, de la Malta. Crucisătorul Belknap avea un deplasament de 9000 de tone și un echipaj de 600 de oameni. În anul 1998, scos din uz, a fost scufundat fiind folosit că țintă pentru trageri de artilerie.

 

De această data, însă, primirea la bordul navei a fost pregătită și executată de ofițeri din cadrul Serviciului de Relaţii Publice al Forţelor Navale Române şi Ministerului Apărării Naţionale precum şi de comanda fregatei. Manevra de plecare de la cheul danei militare a Portului Constanța a fost sigură și rapid executată. În prealabil, Nava Şcoală Mircea a fost mutată pe parâme lăsând spațiul necesar ieșiri cu pupa înapoi a fregatei noastre. Înainte de ieșirea din port, în derularea exercițiilor din programul cu care fusesem informați încă de pe cheu, am fost atacați de „pirați”. Exercițiu menit să dea echipajului uzanţa de ripostă cu armamentul ușor de la bord şi cel individual, și ziariștilor miros de praf de pușcă de la focul asupra celor două șalupe rapide ale „piraților” care au dat ocol fregatei și au fost, evident respinse, în final. Personal nu-mi imaginez realitatea unui astfel de eveniment. Nici cei mai euforici sau curajoși „pirați” nu vor ataca o fregată militară, unde până și ultimul marinar are armament dar a dat bine pentru ageamii.

 

Mai departe au existat diferite exerciții uzuale la bordul navei precum: evacuarea răniților de pe puntea elicopterului, incendiu la prova, în spatele tunului, toate executate cu eficientă și promptitudine de un echipaj care omogen ce se dovedește bine instrut și antrenat, așa cum trebuie să fie. Fregata Regina Maria este bine întreținută, corpul navei se prezintă fără scoici și iarbă de mare la operă vie, interiorul curat şi bine întreţinut (având în vedere lipsa banilor ) iar echipamentul marinarilor conform standardelor NATO, de asemenea curat, fără uzură vizibilă.

 

 

 

 

 

 

 

Iminent … a venit și momentul „propagandistic” al exercițiului: apuntarea la bordul fregatei a ministrului Mircea Dusa, coborât din ceruri cu un elicopter antisubmarine IAR-330 Puma NAVAL. Așa cum îi stă bine unui ministru al apărării a fost imediat asaltat de reporteri și cameramani dornici să afle încă odată, direct de la cea mai autorizată sursă, cum ne facem de râsu-plânsu cu fregatele Regine Măria și Ferdinand, cu care defilăm  fără lansatoare de rachete, armamentul principal al acestei clase de nave. Cum au trecut aproape 10 ani fără ca aceste nave, achiziționate „vechi”, să fie operaționale pe de-a-ntregul, asemeni suratelor din flotele aliate, participante la exercițiile NATO. Comparativ sunt asemenea tancurilor fără tun sau MIG-urilor 21 fără armament. Probabil, că odată cu semnarea acordului între partidele politice la putere şi opoziție pentru alocarea a 2% din PIB bugetului Apărării, să fie înzestrate și fregatele cu rachete, în următorul deceniu.

 

Revenind la sosirea elicopterului, apuntarea a fost exactă și apoi, rapid, ancorarea de punte. Am avut curiozitate să văd echipamentul piloților. Echipament special pentru zbor și supraviețuire pe mare în cazul unui accident dotat cu costum special care se umflă la contactul cu apa și vestă de salvare suplimentară. Automat mă duc cu gândul la echipamentul piloților SMURD care s-au prăbuşit cu elicopterul astă iarnă, în Lacul Siutghiol şi aveau echipament neadecvat survolurilor peste suprafețe de apa. Ce căutau ei acolo ?

Pe parcursul zilei vântul din NE a ajuns la forţa 5 BFT și fregata a dansat un vals plăcut pentru cei ce nu au rău de mare. Pe puntea de comandă am putut observa ofițeri antrenați și buni marinari. Comandorul Adrian Iordache, comandantul Flotilei 56 Fregate, marinar cu vastă și lungă experiență la comada diferitelor nave de război ale marinei militare române, cu solide cunoștințe de calcul vectorial atașate manevrelor navei în vederea apuntării elicopterului și cu bune cunostite de yachting, care la mulți marinari de pe nave mari rămân la nivelul amintirilor de practică marinărească de la Centrul de Instruire Palazu Mare. Contraamiralul dr. Alexandru Mîrşu, Şeful Statului Major al Forţelor Navale, veritabil marinar de apă sărată din tată-n fiu, un ofițer calm cu judecată clară a tot ce mișcă pe o navă. De fapt domnia sa a fost, protocolar, amfitrionul ministrului Mircea Dușa „pasager” pe puntea fregatei Regină Maria. Cuvântul „pasager” l-am asociat ministrului definind astfel rolul lui profan în ale marinăriei și intersecția lui  trecătoare, în această viaţă, cu conducerea marinei române de război. Probabil că nu a fost o întâmplare spre sporirea importanței exercițiului Grupării Navale NATO, în largul coastelor românești, survolarea la medie altitudine, de către un avion militar de observație rusesc IL 20M. Un altfel de Iliushin 18 echipat cu instalații speciale de observație. De data aceasta, respectând poziția navelor care se aflau la aproximativ 30 de mile maritime travers de Capul Tuzla, în proximitatea apelor românești, și evident prezența la bord a  ministrului Apărării Naţionale, avionul rusesc nu a îndrăznit mai mult.

 

 

 

 

 

 

În esența celelalte nave ale Grupării Navale NATO SNMG 2 (Standing NATO Maritime Group 2) au continuat exercițiile navale conform programului ne perturbate de prezența ziariștilor și a ministrului român.

 

Foto: asp. Camelia Șeulean – SMFN, lt. cdor. ing. Mihai Egorov – SMFN, Dan Mihăescu – Clubul Nautic Român