Istoria sportului constănțean (5)

După reunirea cu țara

de Claudiu Val

Restabilirea autorității statului român asupra Dobrogei, autoritate dobândită în urma eroicului război de independență din anii 1877-1878 și consfințită de Congresul de la Berlin, a însemnat debutul unui proces lung de câteva decenii, care a urmărit eliminarea stării de înapoiere social-economică și crearea instituțiilor necesare modernizării acestui ținut. Dar, desigur, dezvoltarea impetuoasă a Dobrogei s-a resimțit și în activitatea de practicare a exercițiilor fizice.
Chiar din 17/29 martie 1879, se editează ,,Legea pentru numirea profesorilor de gimnastică la gimnazii, licee și școli profesionale”, cu aplicabilitate din 1880, an în care în noile școli dobrogene au loc primele concursuri de ocupare a catedrelor la această materie. Un rol extrem de important i-a revenit, în dezvoltarea legislației școlare privind sportul, lui Spiru Haret, ministru al învățământului în trei rânduri (1897-1899, 1901-1904, 1907-1910). *
Sportul propriu-zis cunoaște câteva prime manifestări moderne.
În 1895, la Anadolchioi se construiește un hipodrom, printre învingătorii acelei epoci (concursul din 17 august) fiind soldații Ion Cristea, Ion Florea, Nicolae Oprea sau civilii Veli Ismail și Ivan Dobre.
În 1897, prilejuite de o ,,expoziție internațională”, au loc ,, întreceri hipice oficiale”, care vor deveni tradiționale. În același an, la 23 noiembrie/5 decembrie, tot aici se inaugurează un ,,Club al Muncitorilor”, cu o secție cultural-sportivă, probabil sub patronajul PSDMR (Partidul Social-Democrat al Muncitorilor din România, fondat în 1893).

Din 1898 datează primele informații despre regatele de canotaj de la Sulina și Constanța. Se știe cu siguranță că aceste concursuri erau, de fapt, mai vechi și angrenau echipajele navelor militare ce aparțineau statelor reprezentate în Comisia Europeană a Dunării, înființată în 1856 la inițiativa viceconsulului englez. Regatele din Constanța puneau în concurs bărci și baleniere cu două, patru și șase rame, pe distanțe de 1000 și 2500 de metri. Oarecum surprinzător, marinarii români i-au învins pe urmașii inventatorilor celebrei curse dintre Oxford și Cambridge! (Va urma)
* Constantin Kirițescu, op. cit.