Contraamiral dr. Alexandru Mîrșu: Mulți ani de zile nevoile de apărare au fost sub-bugetate …

INTERVIU  AGERPRES ● După 1989, Marina Militară Română, categorie specială de arme din structura de apărare a țării, a devenit prima prima categorie de forțe complet profesionalizată, dar și cea care a înregistrat cel mai rapid nivel de interoperabilitate cu forțele armate similare ale statelor membre NATO.

Foto: (c) Daniel STOENCIU / AGERPRES FOTO

Au fost peste 20 de ani de profunde reforme și redimensionare a structurilor și unităților din subordinea Statului Major al Forțelor Navale ce s-au dorit să confere marinei militare calitățile unei structuri de forțe echilibrată cu o interoperabilitate deplină cu forțele similare din Alianță, infrastructură corespunzătoare, ce trebuie să asigure apărarea teritoriului național, pe mare, pe litoral și în adâncimea acestuia, dar și operațiuni sub comanda NATO. Analiștii militari sunt de acord că în contextul actual al mediului de securitate geopolitică, ce ne situează deopotrivă în apropierea zonei de insecuritate din Balcani, dar și în vecinătatea conflictelor înghețate din nordul și nord-estul Mării Negre, la intrarea principalei axe de transport fluvial dintre Orientul Mijlociu și Europa Occidentală, puterea maritimă trebuie să reprezinte factor de importanță vitală pentru România, iar Forțele Navale Române sunt pilonul principal. În consecință, România, ca stat riveran Mării Negre și bastion de securitate la granița estică a Uniunii Europene și NATO, trebuie să dispună de o forță navală cu putere combativă pe măsura responsabilităților ce-i revin. Cum a parcurs procesul restructurării și cât de flexibilă, eficientă și operațională este în prezent Marina Militară explică, într-un interviu acordat AGERPRES, șeful Statului Major al Forțelor Navale, contraamiral dr. Alexandru Mîrșu.

Foto: (c) Daniel STOENCIU / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Domnule contraamiral, cum apreciați deceniul parcurs de România de la aderarea la NATO ?
Contraamiral dr. Alexandru Mîrșu: Zece ani de la aderarea României la NATO ? ! … Trebuie să recunoaștem că în acest moment România beneficiază de cele mai sigure și puternice garanții de securitate pe care le-a avut vreodată. În acest context Forțele Navale Române (FNR), în ultimii zece ani au trecut prin transformări profunde, în primul rând structural. Din punct de vedere al echipamentelor sau achizițiilor procesul este mai lent, din cauza resurselor financiare, pe care nu numai FNR ci în general Armate Română le are. Trebuie să subliniez că, practice după aderarea la NATO am primit în dotare fregatele Tip 22, Regele Ferdinand și Regina Maria, nave care au fost exponenții României atât în teatrele de operațiuni, ca membri NATO, cât și sub egida ONU sau UE. Aceste două nave ne-au permis să ne desfășurăm activitatea și să putem extrapola pe mare pavilionul românesc, dincolo de limitele Mării Negre, ajungând până în Cornul Africii, pentru Operațiunea Atalanta.

AGERPRES: Ați spus că Marina Militară a suferit modificări la nivel structural iar asta înseamnă de fapt restructurarea. Ce urme a lăsat ?
Contraamiral dr. Alexandru Mîrșu: Restructurarea a pornit de la anumite principii de bază. Forțele Navale Române trebuie să aibă structuri și forțe ce pot fi autosusținute dar și să asigure necesarul pentru apărarea națională și al oricărui alt membru NATO. Din punct de vedere al numărului de nave, în ultimii 20 de ani, căci înainte de aderarea la NATO am făcut parte din programul Parteriatul pentru Pace, la care țara noastră a fost prima semnatară. De fapt de atunci, de acum 20 de ani a început restructurarea Forțelor Navale Române (FNR), pornind de la decomisionarea unor nave, care erau depășite moral și fizic și practic doar consumau resurse fără eficiență, restructurarea unităților care au rămas în alcătuirea FNR. Structuri de nave, pe deoparte care trebuie să fie interoperabile cu cele ale partenerilor din Alianță, dar și structurile de pe uscat, ale marinei, Batalionul de Infanterie Marină (BIM) și celelalte structuri administrative și logistice. Și în privința personalului au avut loc diminuări de personal, mergând până la asigurarea minimului necesar pentru apărarea teritoriului patriei. Este foarte adevărat că odată intrați în NATO, procesul de integrare nu s-a încheiat căci forțele armate ale tuturor statelor membre sunt într-o permanentă eficientizare și flexibilizare, de altfel, astfel încât să poată față face oricăror misiuni sau provocări ce apar pentru Alianță. Trebuie să menționez și faptul că am schimbat din temelii tot ceea ce înseamnă proceduri de operare, standarde de calitate și instrucție, care au fost aliniate la cele ale Alianței și să menționăm că toate structurile Forțelor Navale, au fost evaluate atât pe plan național astfel încât să fie perfect interoperabile cu structurile NATO, dar și forțele destinate pentru reacția rapidă în cadrul Alianței sau pentru misiunile Alianței dincolo de granițele noastre, au fost certificate și evaluate de către evaluatori ai NATO și au obținut standardul de interoperabilitate și compatibilitate — NATO.

Foto: (c) Daniel STOENCIU / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Dați-ne exemple de astfel de forțe … !
Contraamiral dr. Alexandru Mîrșu: În primul rând cele două fregate evaluate și certificate ca interoperabile de nivel 2, Regele Ferdinand și Regina Maria, care au și participat anual la operațiunile Alianței Nord Atlantice din Mediterană, ca structură integrată NATO, la Operațiunea Active Endevour, Batalionul de Infanterie Marină care a trimis strcuturi de luptă la nivelul plutonului și companiei în teatrul de operațiuni din Afganistan și evident, scafandri de luptă și cei din Grupul Naval pentru Forțe de Operațiuni Speciale, din cadrul Centrului de Scafandri, care la fel au fost perfect operaționalizați și integrați conform standardelor NATO.

AGERPRES: Scuzați-mă, vorbim cumva de o structură nouă în cadrul Forțelor Navale Române — Grupul Naval pentru Forțe de Operațiuni Speciale, complementară infanteriștilor marini și scafandrilor de luptă ?
Contraamiral dr. Alexandru Mîrșu: Este o structură distinctă, a Centrului de Scafandri care poartă misiuni, mai multe și mult mai specifice decât scafandri de luptă. Scafandri de luptă își desfășoară activitatea pe apă și sub apă iar Grupul Naval pentru Forțe de Operațiuni Speciale poate desfășura activități și în adâncimea teritoriului, bineînțeles unde terenul este de așa natură.

Foto: (c) Daniel STOENCIU / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Batalionul de Infanterie Marină cu ce este similar în armatele aliate.
Contraamiral dr. Alexandru Mîrșu: La fel ca la americani, olandezi sau alte state aliate, este similar cu Marines, având specificitatea de a acționa în zone greu accesibile, marile lacuri, litoral, Gurile Dunării, Delta Dunării …

AGERPRES: Și luptătorii Grupului Naval pentru Forțe de Operațiuni Speciale pot fi asimilați cu Delta Force … ?
Contraamiral dr. Alexandru Mîrșu: Putem să-i asimilăm, oarecum cu acest specific de misiuni. Ei au un grad ridicat de pregătire specifică. În permanență sunt în contact cu structuri similare ale aliașilor și partenerilor strategici ai României și fac parte dintr-o structură națională la nivelul celorlalte categorii de forțe armate, care la rândul lor au structuri similare și pot acționa integrat șau independent, funcție de specificul misiunilor.

AGERPRES: Vorbind despre cele două fregate de Tip 22, achiziționate de la britanici, au fost certificate de NATO pentru misiuni și totuși de la intrarea în dotarea Forțelor Navale Române, nu s-a finalizat procesul de modernizare și dotare completă cu armament ? !
Contraamiral dr. Alexandru Mîrșu: Au fost certificate pentru tipul de misiuni pe care România și l-a asumat, în configurația actuală a acestor nave, ceea ce înseamnă că ele nu pot desfășura tot spectrul de acțiuni militare pe care orice fregată le poate îndeplini, ci cu anumite limitări.

Foto: (c) Daniel STOENCIU / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Putem să dăm exemple ?
Contraamiral dr. Alexandru Mîrșu: În primul rând ne referim la supraveghere, acțiuni împotriva pirateriei, al traficului de materiale, arme de distrugere în masă sau ființe umane. Aduc un aport important prin realizarea imaginii maritime recunoscută și pot aduce un aport datorită senzorilor de la bord colectând informații pe care le transferă navelor cu care colaborează integrat în teatrul de operațiuni. Rămâne un deziderat și un obiectiv principal pe care-l avem în permanentă atenție și-l subliniem de fiecare dată — demararea celei de-a doua etape de modernizare a fregatelor.

AGERPRES: Mai precis ?
Contraamiral dr. Alexandru Mîrșu: Completarea capacităților antiaeriene de luptă …

AGERPRES: Rachete ?
Contraamiral dr. Alexandru Mîrșu: Da, rachete antiaeriene, de luptă la suprafață, rachete navă-navă, de luptă antisubmarin, modernizarea senzorilor de la bord și sistemul de apărare apropiată nemijlocită, instalații artileristice pentru combaterea rachetelor, aviației care vine în apropierea navei și mijloacele electronice de evitare a atacului, de mascare…

Foto: (c) Daniel STOENCIU / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Cititorul ar putea să se întrebe totuși cu ce sunt înarmate …
Contraamiral dr. Alexandru Mîrșu: Au torpile. Ele au fost construite cu destinația inițială de luptă antisubmarin drept pentru care și acum au la bord aceste capacități de luptă, sonar, torpile antisubmarin…Se pot apăra împotriva rachetelor prin instalații de lansare a dipolilor sau a capcanelor termice care înșală capul de autodirijare al rachetelor, dar acesta este doar primul pas din programul de asigurare a securității navelor și bineînțeles are tunul de 76 mm, nou, modern supra-rapid care poate fi folosit și împotriva armelor de suprafață și chiar a aviației, dar doar a unor mijloace aeriene ce trebuie combătute, nu a aviației de luptă, efectiv.

AGERPRES: Dar supravegherea cum se realizează ?
Contraamiral dr. Alexandru Mîrșu: Prin senzori, radarul de navigație, cel de cercetare, prin sistemul de transmitere a datelor către alte nave cu care fregatele lucrează integrat, astfel că la nevoie fregatele pot fi apărate de alte nave cu care colaborează.

AGERPRES: Haideți să vedem ce a însemnat restructurarea Forțelor Navale Române, în ultimii zece ani.
Contraamiral dr. Alexandru Mîrșu: În ultimii zece ani, nu pot să spun că au fost schimbări dramatice în numărul de personal în schimb pot să spun că față de momentul lansării programului Parteneriat pentru Pace, premergător și pregătitor pentru aderarea la NATO, inițiat în urmă cu 20 de ani, din punct de vedere al personalului, Forțele Navale Române sunt acum la o treime. În anii 90, Marina Militară avea aproape 30.000 de oameni iar acum avem încadrați până în 8.000 de militari și civili.

Foto: (c) Daniel STOENCIU / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Și la Dunăre …?
Contraamiral dr. Alexandru Mîrșu: La Dunăre avem două divizioane, coordonate din Serviciul Fluvial integrate în Comandamentul Flotei. Navele fluviale sunt destinate operațiunilor în teatrul specific reprezentat de brațele Dunării și Dunărea interioară, putând ajunge în zona Dobrogei și Dobrogea interioară, pe Canalul Dunăre Marea Neagră, fără a putea evolua însă pe mare. Rolul navelor fluviale s-a diminuat considerabil, după aderarea la NATO, ca zonă de responsabilitate, având în vedere că la sud de noi avem un alt aliat NATO deci nu mai presupune un efort de securizare a acestei zone de acțiune. Efortul de securizare, pe fluviu, este concentrat acum pe cursul inferior al Dunării, mai precis unde se termină granița NATO și UE. Din acest punct de vedere responsabilitatea a căzut și s-a accentuat pe Forțele Armate Române, prin toate categoriile de forțe pentru securizarea acestei zone și de aceea rolul unităților navelor fluviale rămâne de actualitate și trebuie cultivat și menținut având în vedere situațiile imprevizibile ce pot apărea la granița de est a Uniunii Europene.

AGERPRES: Se spunea la un moment dat că unitățile navale de la Dunăre ar putea asigura un fel de rol de poliție fluvială pe granița UE !
Contraamiral dr. Alexandru Mîrșu: Navele militare își desfășoară activitatea în spectrul de misiuni pe care le avem și pe care apărarea și securitatea țării le presupune. Avem colaborare cu Garda de Coastă, care are domeniu de activitate efectiv împiedicarea încălcării legii din punct de vedere al Codului Penal dar navele militare asigură securitatea națională, pe fluviu. Cu mulți ani în urmă, așa cum ați spus, se considera că nu mai există niciun fel de amenințare din punct de vedere militar la granițele țării dar viața și zilele de azi ne arată că într-adevăr nu mai sunt conflictele de genul celui de-al Doilea Război Mondial sau alte conflicte militare deschise ci conflictele militare și-au schimbat forma, principiile, de unde rezultă obligativitatea adaptării misiunilor și modului de acțiune inclusive a forțelor armate și a celorlalte structuri care contribuie la securitatea națională. Aici se încadrează și navele fluviale și maritime și alte categorii de forțe de care Armata Română dispune în acest moment, astfel încât să fie adaptabile, flexibile și să poată răspundă la orice amenințare.

AGERPRES: Tot acum vreo opt ani se vorbea despre planul de înzestrare a Forțelor Navale Române cu construcții noi, corvete, vânătoare mine, pe unde s-a rătăcit programul ?
Contraamiral dr. Alexandru Mîrșu: Nu, programele de înzestrare și reînnoire a flotei sunt de actualitate. Au fost demarate, aprobate, au fost urmate procedurile specifice dar datorită constrângerilor bugetare au fost eșalonate pe un termen mai lung. Trebuie ținut cont de faptul că programul este de înnoire și modernizare. Numărul de nave se stabilește în concordanță cu nevoile minim necesare de apărare a zonei de responsabilitate, a litoralului românesc și zonei economice exclusive. De aceea au fost prevăzute aceste corvete și vânătoare de mine, pentru a înlocui actualele nave de minare-deminare și corvete, din dotare.

Foto: (c) Daniel STOENCIU / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Dar actualele nave din dotare, din această categorie, au resursa tehnică sau vitalitatea epuizată ?
Contraamiral dr. Alexandru Mîrșu: Problema epuizării este una relativă. La nave decelăm în general doua categorii de aspect tehnice: corpul vasului și instalațiile de navigație și manevrabilitate și dotarea din punct de vedere al echipamentelor militare. Toate însă au o durată de viață limitată. Dacă se face întreținere permanent, perioada de exploatare se poate prelungi. Noi am avut permanent în atenție menținerea navelor în stare de operativitate, indiferent de anul construcției și intrării în dotare. Putem spune deci, că unitățile navale ale Flotei sunt apte să-și ducă la îndeplinire misiunile, sunt operaționale, singurul aspect care trebuie avut în vedere fiind cel al limitărilor ca urmare a evoluției tehnicii militare, față de perioada la care au fost proiectate. Cercetarea militară evoluează, generațiile de armament și armele evoluează și tocmai de aceea trebuie continuate programele de dotare și modernizare astfel încât să putem face față oricăror misiuni și amenințări.

AGERPRES: Domnule contraamiral, se obișnuiește uneori ca atunci când ceri sprijinul cuiva, să atenționezi că ai fi avut nevoie de acel serviciu „ieri”, pentru a sublinia stringența ajutorului. Poate fi și cazul Flotei ?
Contraamiral dr. Alexandru Mîrșu: Dumneavoastră ați spus-o … nu eu !

AGERPRES: Dar în privința submarinului Delfinul, care sunt perspectivele alocării unui buget pentru revitalizare ?
Contraamiral dr. Alexandru Mîrșu: Atât Ministerul Apărării Naționale cât și CSAT au în vedere ca această navă, împreună cu fregatele, să intre în programul de modernizare. Există voință politică, este unanim acceptată necesitatea acestei modernizări, rămâne problema alocării resurselor financiare pentru aplicarea acestor programe. Din punctul de vedere al Forțelor Navale noi am făcut tot ce înseamnă proceduri și menținerea navelor în starea tehnică la nivelul intrării în dotare. Tot ce înseamnă cerințe operaționale, definirea misiunilor, sunt îndeplinite și în momentul în care se deblochează resursele financiare noi suntem capabili să lansăm imediat programul de modernizare. Mulți ani de zile nevoile de apărare au fost sub-bugetate, de aceea și rezultatul pe care-l vedem azi, iar acest proces trebuie să înceapă cu refacerea capacității de luptă a Armatei României în general și pe fiecare categorie de arme, cu ce este stringent, prioritizând capacitățile ce trebuie refăcute, pentru a fi credibili.

AGERPRES: Care este numărul de unități navale de luptă operaționale ?
Contraamiral dr. Alexandru Mîrșu: Putem să ne bazăm, în acest moment pe aproximativ 40 de nave, la fluviu și mare, nave ce pot duce acțiuni militare, nemijlocit.

AGERPRES: Cum vedeți evoluția situației geopolitice și militare din bazinul de nord al Mării Negre ?
Contraamiral dr. Alexandru Mîrșu: Dată fiind situația tensionată din acest moment, Alianța Nord Atlantică își demonstrează incontestabil solidaritatea. Pe deoparte Parteneriatul Strategic cu SUA a făcut să avem această prezență a navelor americane pentru exerciții cu Flota Română și chiar cu cea Bulgară. Au venit și nave franceze și se probează deschiderea aliaților de a disloca nave în Marea Neagră, sub auspiciile Convenției de la Montreaux, ce presupune prezența unui tonaj și a unui timp limitat, al navelor neriverane. Toate acestea demonstrează încă odată că nu suntem singuri în fața unei potențiale amenințări; ne aduce în atenție faptul că acțiunile militare și-au schimbat profilul și metodele de ducere, pentru noi fiind un semnal și o motivație suplimentară de a continua procesul de pregătire, de a menține și ridica nivelul de instruire a echipajelor fără a crea tensiuni, provocări sau alte acțiuni ce pot fi interpretate ca inamicale.

AGERPRES: Ce înțelegeți prin schimbarea profilului acțiunilor militare ?
Contraamiral dr. Alexandru Mîrșu: După cum vedem nu mai există fronturi sau masarea tehnicii de luptă la declanșarea ofensivei pentru a obține controlul sau chiar a ocupa un teritoriu. Apar alte metode și modalități de acțiune. Sunt convins că analiștii militari, acum, studiază foarte atent acest fenomen din Ucraina pentru a putea trage cele mai bune concluzii și de aici să adoptăm cele mai bune metode pentru a contracara astfel de acțiuni. Bineînțeles, la acest moment nimic nu este hotărât ! Indubitabil, oricând se poate desfășura altceva. Nu trebuie neglijată nici intervenția militară cinetică — ultima soluție când toate celelalte demersuri, cele diplomatice, economice, politice, eșuează.

AGERPRES: Și … Marina Militară Română este pregătită chiar și pentru un astfel de moment ?
Contraamiral dr. Alexandru Mîrșu: Marina Militară Română este pregătită din punct de vedere al capacității deținută acum, să acționeze împreună cu celelalte categorii de forțe armate, împreună cu aliații, pentru a detensiona, în primul rând pe linie pașnică și diplomatică acest gen de conflict.

AGERPRES: BLACKSEAFOR — Gruparea de cooperare navală la Marea Neagră mai există ?
Contraamiral dr. Alexandru Mîrșu: Pe moment este suspendat dar nu este desființat. Este o prevedere în acordul de constituire prin care toate activările și acțiunile în cadrul BLACKSEAFOR se fac prin consens ori având în vedere situația actuală, între doi membri constituenți nu poate exista consens și este de la sine suspendat acordul. Funcție de evoluția viitoare a situației politice probabil că și BLACKSEAFOR se va adapta, având în vedere că principalul obiectiv al acestei inițiative de cooperare militară navală în bazinul Mării Negre este menținere a cooperării și prieteniei între marinele statelor riverane.

AGERPRES/(A, autor:Dan Mihăescu, editor: Karina Olteanu)