GÂNDURI LA FINAL DE CARIERĂ ÎN MARINA MILITARĂ

Contraamiral de flotilă (r) dr. Ion CUSTURĂ

Mă aflu astăzi într-un moment important şi de răscruce al vieţii, finalul carierei mele în Marina Militară şi trecerea în rezerva de cadre a acesteia, ceea ce mă determină să trec succint în revistă câţiva din paşii importanţi, din această perioadă.

Am lucrat împreună cu o mare parte dintre cei prezenţi la ceremonialul militar de trecere a mea în rezervă, organizat vineri, 11 aprilie 2014, pe tersasa şi platoul Comandamentului Flotei, de pe faleza Cazinoului din Constanţa. Am colaborat fie din postura fie de coleg, fie de subordonat, fie de şef sau comandant, fie de colaborator, atât în cadrul activităţilor desfăşurate în structurile Marinei Militare, în comun cu celelalte structuri ale Armatei, ale MAI, dar şi cu autorităţile locale şi majoritatea instituţiilor deconcentrate  din Constanţa.

Nu am fost un subordonat şi nici un commandant sau şef comod, dar m-am străduit  să aplic în pemanenţă principiul exemplului personal, pe care l-am considerat şi-l consider încă determinant pentru un lider militar, chiar dacă de cele mai multe ori aceasta înseamnă eforturi mari şi multă muncă suplimentară. Numai simpla numire pe o funcţie de conducere nu poate transforma o persoană într-un lider şi un commandant sau şef adevărat.

IMG_1268

Am avut şansa să fiu subordonatul unor comandanţi de nave, de divizioane, de divizie şi de flotă, cu adevărat deosebiţi, legendari aş spune, pentru Marina Militară Română: contraamiral de flotilă (ret) Marius  Hanganu (care mi-a fost peste ani şi profesor în Academia Militară şi îndrumător de doctorat) şi comandor (ret) Alexandru Frangeti – comandanţi ai Dragorului Bază 13, comandor (rz) Dumitru Preda – comandantul Distrugătorului “MĂRĂŞEŞTI”, contraamiralul Nicolae Eremie şi contraamiralul Nicolae  Postoli – comandanţii Divizionului 146 Dragoare Bază şi apoi comandanţi ai Diviziei 42 Maritime, contraamiralul Vasile -Valerian Haşovschi – Comandant al Divizionului 176 Dragoare Maritime şi apoi al Flotei Maritime, contraamiral Constantin Nasuia – Comandantul Flotei Maritime şi mai apoi al Comandamentului Operaţional Naval (CON), cu Şeful de stat major – contraamiral de Flotilă (rz) Dan  Leahu, contraamiral (Rtg) Victor  Blidea – Comandantul CON şi la final cu dragul meu prieten, contraamiral dr. Alexandru  Mîrşu – Comandant al Flotei şi al SMFN. La Statul Major al Forţelor Navale am lucrat sub comanda viceaamiralului (Rz) Dorin  Dănilă.

De la comandanţii de navă am învăţat ce înseamnă responsabilitatea faţă de echipaj şi de navă, cum să creezi echipaje instruite şi curajoase cu care să poţi face faţă tuturor misiunilor încredinţate, unui eventual inamic şi mării dezlănţuite.

Am încercat şi îmi place să cred că am reuşit la rândul meu să contribui cu puţin la  formarea unor ofiţeri adevăraţi, comandanţi de nave şi şefi de structuri, responsabili, credibili, demni şi verticali, care au făcut şi fac cinste Marinei Militare , dintre care îi amintesc pe: contraamiralul de flotilla – Mihai  Gheorghe, comandor Romeo Eftimiu, comandor Mihai Panait, comandor Valentin Iacoblev, comandor Marian Săvulescu şi mulţi, mulţi alţii.

Am avut de asemenea şansa să lucrez în Comandamentul Aliat Întrunit NATO de la Napoli ca ajutor al şefului Operaţiilor, alături de actualul şef al Instrucţiei şi Doctrinei la Statul Major al Forţelor Navale, contraamiralul de Flotilă dr. Constantin Ciorobea, sub comanda unor amirali americani deosebiţi: Mike MULLEN (care a ajuns ulterior şi şeful Pentagonului) şi Henry ULRICH. Aici am descoperit stilul de muncă organizat, eficient, judicious planificat, responsabil şi rafinat, fară încrâncenare şi pierdere inutilă de timp, bazat pe implementarea tehnologiilor de vârf şi un management deosebit al informaţiilor, care din păcate pare încă a fi puţin străin structurilor noastre.

IMG_1248

Am luat parte la acţiuni de pionierat în cercetare şi am conlucrat foarte bine cu Centrul de Cercetări al Marinei Militare, pentru realizarea sistemului de dragaj TRIDENT ( pe care l-am experimentat, exploatat şi folosit timp de 3 ani, acum fiind abandonat ) dar şi cu Agenţia Naţională de Cercetări Militare, de la Clinceni, pentru Sistemul de Conducere în Luptă (CIC) la distrugătorul “MĂRĂŞEŞTI”, proiect finalizat parţial şi apoi abandonat din lipsă de fonduri.

În toţi aceşti ani mi-am însuşit cât am putut de bine şi am aplicat în practică la bordul navelor şi în activitatea de comandament tot ceea ce am învăţat în liceul militar, în Institutul de Marină, în Centrul de Instrucţie al Marinei, în Academia Militară şi în toate celelalte instituţii naţionale şi internationale ale căror cursuri le-am urmat. Acestea au constituit fundamentul care mi-a permis să obţin rezultate deosebite atât pe plan individual cât şi cu echipajele şi colectivele pe care le-am condus şi să ajung la gradul de AMIRAL chiar la finalul carierei, deşi consider că în realitate îndeplinisem de ceva timp toate condiţiile obţinerii acestuia.

Mă bucur acum că printre alte lucruri pe care am reuşit să le realizez se numără şi activitatea didactică ce o desfăşor la Academia Navală “Mircea cel Bătrân”, având astfel posibilitatea de a împărtăşi studenţilor militari în cadrul cursurilor pe care le predau, experienţa pe care am dobândit-o pe timpul numeroaselor exerciţii naţionale şi internationale la care am participat sau pe care le-am condus, pe mare.

După un parcurs de aproape 34 de ani în carieră, 38 de ani dacă adaug şi şi perioada de studii din Institutul de Marină “Mircea cel Bătrân”, dacă m-ar întreba cineva ce aş dori să devin în cazul în care mi s-ar oferi perspectiva să o iau de la început, i-aş răspunde fără să stau prea mult pe gânduri că tot această nobilă meserie, aş alege-o ! Am îndrăgit-o de mic şi i-am dedicat mai mult de jumătate din existenţa mea până în aceste clipe,  pentru a sluji pavilionul, geacul şi drapelele de luptă ale navelor militare, ale marilor unităţi de marină, cu performanţele şi la standardele cele mai înalte cu putinţă.

Apropiindu-mă de finalul sumarului meu bilanţ, mă simt dator să mulţumesc din suflet tuturor celor care mi-au fost profesori, comandanţi, colegi, subordonaţi şi colaboratori, să îi asigur de toată stima, respectul şi consideraţia mea, cu convingerea că nu aş fi putut avea o carieră împlinită, fără aportul lor.

IMG_1289

Este la fel de adevărat că n-aş fi putut să ajung la performanţele cu care m-am cam lăudat până acum, fără sacrificii, iar sacrificiul cel mare a fost făcut nu de către mine ci de familie, mama mea, soţia mea şi fiul meu de care nu am putut fi alături de multe ori, în clipe foarte dificile, ce impuneau prezenţa mea acasă. Le mulţumesc din suflet pentru înţelegerea şi răbdarea de care au dat dovadă până acum.

Ei şi în sfârşit, acum când am predat cartul generaţiilor viitoare, urez la toţi cei care rămân în activitate, şi în mod special noilor echipe de comandă de la Statul Major al Forţelor Navale, să ajungeţi la apogeul carierei sănătoşi şi împliniţi, aşa cum mă simt eu acum, să aveţi putere de muncă şi să duceţi mai departe tradiţiile şi gloria Flotei şi a Forţelor Navale Române, iar dacă veţi avea nevoie de sprijinul, cunoştinţele, experienţa şi sfaturile mele, vă voi sta oricând la dispoziţie !

Nu uitaţi că, întotdeauna, ICOANA Marinei Militare trebuie să fie NAVA, că cea mai frumoasă funcţie din marină este cea de comandant de navă şi că apoi trebuie să vină şi celelalte poziţii în carieră, că trebuie să vă dedicaţi meseriei pe care o profesaţi, chiar dacă aceasta cere sacrificii. Tuturor le urez “BUN CART ÎNAINTE !”

3 comentarii la „GÂNDURI LA FINAL DE CARIERĂ ÎN MARINA MILITARĂ

  • 12 aprilie 2014 la 20:11
    Permalink

    Toată stima dlui Contraamiral de flotilă dr. Ion Custură, omul care a reușit să armonizeze trecutul, prezentul și viitorul Marinei Militare Române.”Lumea marinarească civilă” vă urează viață lungă alături de cei dragi și o colaborare fructuoasă în cadrul Clubului Nautic Român!
    Echipajul yachtului ,,Corsarul”

    Răspunde
  • 13 aprilie 2014 la 13:55
    Permalink

    Dragi colegi şi prieteni din CNR şi de pretutindeni,

    Vă mulţumesc mult pentru că aţi fost alături de mine şi familia mea într-un momernt aşa de important ca acesta, despre care nu poţi şti dacă e „un apus sau un răsărit”. Orice ar fi, eu cred că nu constituie o barieră pentru proiecte viitoare.

    Al dvs.,

    ion C.

    Răspunde
  • 23 aprilie 2014 la 15:53
    Permalink

    Cred ca apelativul folosit de Marian Savulescu „SIRE”, va defineste cel mai bine!
    Domnule amiral, din punctual meu de vedere, va clasific cu permisiunea Dvs, in categoria ofiterilor Lorzi sau mai americaneste, gentleman, si spun asta din pozitia unuia care v-a admirat si ascultat cu profund respect in toate ocaziile in care am intersectat pe problemele instruirii, capabilitatilor sau evaluarii.
    Job-ul sub tutela unui comandament NATO a avut efectul pe care Dvs. l-ati transferat si altor colegi, atmosfera descrisa chiar de Dvs in acest laudation, cum ar trebui sa percepem spiritual de lucru in mediu multinational, ramane pentru mine un vis inca greu de atins, dar, speranta moare ultima!
    Pentru o cariera atat de prolifica dar mai ales pentru calitatea si caracterul Dvs de OM, inchei mesajul cu afirmatia: sunt mandru ca am avut onoarea sa colaborez, lucrez si impartasesc viziuni cu Dvs.
    Multi ani fericiti alaturi de cei dragi!
    cu respect,
    Tiberiu Istrate

    Răspunde

Lasă un răspuns la Tiberiu Istrate Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.