FORMIN „PAVEAZĂ CU BUNE INTENȚII” LACUL TECHIRGHIOL

Narcis GAIDARGIU●

La Techirghiol se prefigurează o afacere cu iz de scandal de gaze de șist împletită cu conotații de Roșia Montană.

Am participat miercuri 17 mai 2017 la runda întâi a unei dezbateri publice convocată de Primăria Techirghiol, pe tema anunțatei exploatări a rezervei de nămol sapropelic, din lacul aflat în custodia localității și a Societății Ornitologice Române (SOR).

Alături de amfitrionul întâlnirii, primarul Iulian Soceanu, au participat Aurel Gheorghe, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), Tiberiu Duma, directorul Formin S.A. – Caransebeș și o reprezentantă a Societății Ornitologice Române. Prezenți în sala de ședințe, reprezentanți ai presei, manageri ai celor două sanatorii balneare din localitate, experți, cetățeni de onoare, cât și oameni interesați de soarta Techirghiolului.

Pe scurt, reprezentantul Formin S.A.-Caransebeș ne-a comunicat faptul că în anul 2013 a primit licența de explorare a sectorului Techirghiol-Gughiș și, consecutiv, au înființat Formin Techirghiol S.R.L. în care participația majoritară o are investitorul german Abris Lelbach, un adevărat prestidigitator pe piața imobiliară (Sursa: http://www.maz-online.de/Lokales/Potsdam/Potsdam-Trickserei-von-Investor-Abris-Lelbach).

DSC02307

Ca rezultat al explorărilor efectuate până în prezent, este așteptată o hotărâre de guvern pentru acordarea licenței de exploatare a nămolului pe sectorul Gughiș, pe numele Formin Techirghiol S.R.L., deși este vorba de o altă entitate juridică, nu aceeași care a primit licența de explorare. Între timp, Formin S.A. a mai primit o licență de explorare a sectorului de lac Techirghiol-Est.

Statul român, prin Sanatoriul balnear Techirghiol, unitate a Ministerului Sănătății, nu a participat la aceste runde de licitații, deși ar fi fost direct interesat.

Formin S.A. a încheiat explorarea pe sectorul Techirghiol-Gughiș, cheltuind pentru aceasta 200.000 euro, conform declarației directorului Tiberiu Duma, deși printre cei prezenți, oameni ai urbei sau experți în domeniu, au fost ridicate semne de întrebare privind adevărul celor declarate, întrucât nimeni nu a văzut pe lac în perioada 2013-2017 utilaje de prospecțiune și explorare. Poate că dumnealor sunt posesorii unor brevete de explorări wireless, ori de detecție satelitară a resurselor minerale. Dacă nu, le-am dat o idee, oricum adevărul este greu de depistat, iar dacă sateliții sunt militari, e și mai și: informația e clasificată pentru minim 50 de ani, fiind vorba de resurse minerale, aflăm peste 100. Acoperire perfectă.

O lungă serie de nereguli constatate în perioada 2011-2015, a dus la schimbarea în ianuarie 2017 a președintelui ANRM.

Conform raportului din 2015 al Curții de Conturi  (Sursa: http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/final.Sinteza.siteCCR.ANRM.pdf ), „din evaluarea gradului de realizare a lucrărilor prevăzute în programele de prospecţiune s-a remarcat, pe de o parte, faptul că titularii nu au realizat în toate cazurile lucrările de prospecțiune stabilite prin permisele de prospecțiune, iar pe de altă parte lipsa documentelor justificative aferente lucrărilor executate (documente din care să rezulte valoarea şi prestarea efectivă a lucrărilor: situații de lucrări, procese verbale de recepție, facturi, etc.), pentru care personalul ANRM a motivat lipsa unor spații adecvate pentru depozitarea documentelor, existând riscul deteriorării, distrugerii, al pierderii sau furtului unor documente care conțin date deosebit de importante cu privire la resursele minerale ale țării, unele dintre date având caracter de informații clasificate, precum și al lipsei unui control intern adecvat efectuat la nivelul ANRM, în ceea ce privește organizarea evidenței permiselor de prospecțiune. Ulterior finalizării activităților de prospecțiune, cercetarea a continuat într-un număr redus de perimetre, astfel că din cele 115 perimetre în care s-au desfășurat activități de prospecțiune în perioada 2011-2015, doar în 19 perimetre (cca. 17% din numărul total de perimetre) s-a continuat cercetarea în baza unei licențe de explorare acordate de către ANRM.”  Totodată, „inspectorii ANRM nu au luat măsuri cu privire la sancționarea titularilor licențelor/permiselor de exploatare și nu au dispus, după caz, anularea acestora”, este concluzia inspectorilor Corpului de Control al Primului Ministru.

DSC02312

DSC02314La dezbaterea care a avut loc în sala de ședințe a Grădinii Botanice din Techirghiol, am fost cu toții martorii unui lung șir de driblinguri magistral administrate verbal, în care linia de atac formată din președintele ANRM și directorul FORMIN S.A. și FORMIN TECHIRGHIOL S.R.L. au pasat unul altuia balonul de săpun pe care l-au creat, realizând un adevărat tiki-taka de explicații, multe dintre acestea cu conotații hilare.

Președintele ANRM, o dată mergea pe mâna primarului care susținea acordarea avizelor de către custozii lacului, cu condiția rămânerii nămolului în zona costieră Dobrogea a Mării Negre, dar la puțin timp după, susținea exportarea nămolului la clinici din Germania.

Directorul FORMIN ne-a spus că investitorul german va construi o bază de tratament de 50-80 milioane euro în Techirghiol, de aceea are nevoie de acest nămol și că dorește să se asocieze cu Consiliul local și Sanatoriul balnear Techirghiol pentru exploatarea sectorului Techirghiol-Est. De ce nu și pentru exploatarea sectorului Gughiș? Rămâne de văzut. După care ne-a mărturisit că are cereri pe piață cu prețul de 650 lei per tonă. Deja vindea nămol.

Președintele ANRM ne-a întrebat dacă vrem să ne citească o listă a licențelor de explorare și exploatare a nămolului din lacul Techirghiol, s-a luat cu vorba, dar când l-am rugat să o comunice public, mi-a răspuns că este publicată, o găsesc în Monitorul Oficial.

Directorul Sanatoriului balnear Techirghiol, cât și alți specialiști au afirmat ca fiind o condiție capitală revenirea în procent de peste 90% a nămolului în apele lacului, întrucât aceasta ajută la înjumătățirea timpului de regenerare a acestuia, în timp ce președintele ANRM susținea că legea prevede 7% până la 10%, maxim 20% (ce legislație laxă avem!?!) procentul de întoarcere a nămolului în lac, dumnealui susținând sub o mască foarte subțire exportul acestei avuții, atât de importantă pentru comunitatea locală. Mai mult, a afirmat cu seninătate că licența de exploatare a nămolului nu impune nicio condiție sau restricție referitoare la actul de comerț și „nu este în competența instituției noastre actul de comerț cu resursa minerală”, iar „nămolul comercializat ilegal prin stațiunea Mamaia provine de la titularul actual al singurei licențe de exploatare, recte Sanatoriul Balnear Techirghiol”, deși nu excludea proveniența acestuia din lacurile Nuntași sau Amara. După ce i-a umplut de nămol, ulterior a dres busuiocul, înțelegând că nu se afla acolo pentru a face presupuneri neîntemeiate adresate sanatoriului.

Actualul președinte ANRM, numit de premierul Grindeanu, dovedește a fi un continuator al unora dintre neregulile constatate în perioada conducerii predecesorului său, Gheorghe Duțu.

Spicuind din Ordinul ANRM nr. 107/2013 privind aprobarea unor licențe de concesiune pentru explorare și pentru modificarea anexei la Ordinul președintelui Agenției Naționale pentru Resurse Minerale nr. 32/2013 privind aprobarea Listei perimetrelor pentru concesionarea de activități de explorare, privind concursul public de ofertă – Runda nr. 81/2013 (Text publicat în M.Of. al României, în vigoare de la 25 iulie 2013 (sursa: http://lege5.ro/en/Gratuit/gm3teobrga/ordinul-nr-107-2013-privind-aprobarea-unor-licente-de-concesiune-pentru-explorare-si-pentru-modificarea-anexei-la-ordinul-presedintelui-agentiei-nationale-pentru-resurse-minerale-nr-32-2013-privind-ap ):

La art. 3. – Se aprobă Licența de concesiune pentru explorare nr. 16.451/2013 privind explorarea resurselor de nămol terapeutic din perimetrul Techirghiol Gughiș, județul Constanța, încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială FORMIN – S.R.L., municipiul Caransebeș, județul Caraș-Severin, în calitate de concesionar.

Iată cum nu mai avem de-a face cu FORMIN S.A., nici cu FORMIN Techirghiol S.R.L., ci cu o a treia entitate, FORMIN S.R.L. despre care nu s-a vorbit la această întâlnire.

Ăsta da, furt de identitate, după ce numele Techirghiol este plimbat prin Caransebeș și Germania, mai abitir decât măgarul bătrânului Techir.

Pe final, când obosiți de tirul întrebărilor, în urma unor nereușite driblinguri, nu s-au mai putut coordona atât de bine ca la începutul dezbaterii, și-au dat și câteva autogoluri, li s-a sugerat din public ca după câțiva ani de exploatare intensivă, domnul Lelbach să asfalteze lacul.

În situația în care intențiile investitorului german sunt cu adevărat cele anunțate, nu putem decât să îl felicităm, să-l primim cum se cuvine – nu am știut niciodată pe deplin semnificația acestui „cum se cuvine” – cu pâine și sare, să îl rugăm să se apuce de treabă, că n-o fi nimeni atît de rău intenționat, încât să refuze o investiție de 50-80 milioane euro într-o comunitate, chiar și la New York, cu atât mai mult la Techirghiol. Întrucât este beneficiarul unor studii de explorare și licențe de exploatare, știe că nămolul îl așteaptă acolo jos, păzit de însăși Zeița Fortuna.

Concluzionând, domnule Primar al orașului Techirghiol, în avizele de exploatare pe care le veți da împreună cu SOR, în calitate de custozi ai lacului, vă rugăm să aveți în vedere înainte de începerea exploatării nămolului, punerea unor condiții privind prioritatea construirii și punerii în funcțiune a investiției constând din sanatoriu, hotel, bază de tratament, zonă rezidențială cu case pentru vârstnici ș.a., în valoare de 50 la 80 milioane euro, așa cum sună angajamentul schițat de reprezentantul FORMIN, întoarcerea nămolului în lac în procent de peste 90% , interzicerea exportului, cât și a vânzării acestuia unor entități din afara arealului costier dobrogean al Mării Negre.

Ce nu am înțeles, este dacă anunțatul referendum privind chestiunea prețioasei perle negre a Techirghiolului, va fi în legătură cu licența de exploatare a ambelor sectoare de lac sau numai pentru zona Est, soarta zonei Gughiș fiind pentru mulți ani bătută în cuie!?

Asistăm cu certitudine la o luptă pentru monopolul asupra unei resurse vitale, fără de care sensul existenței orașului, cât și al unor operatori importanți din sfera serviciilor de sănătate și turism, ar suferi o turnură dramatică.

Prima întâlnire s-a terminat remiză, așteptăm returul.

Se simțea deja necesitatea înviorării lotului ANRM-FORMIN care, cu siguranță la următoarea întâlnire, va scăpa de unii jucători amatori, de divizie secundă și va avea în componență jucători profesioniști din Bundesliga.

Sursa foto: www.agerpres.ro, Narcis Gaidargiu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.