Contraamiral Alexandru Mîrșu: “Forțele Navale Române sunt pregătite să facă față unei agresiuni în funcție de amploarea ei”

INTERVIU AGERPRES ●

Șeful Statului Major al Forțelor Navale, contraamiral dr. Alexandru Mîrșu, atrage atenția, într-un interviu acordat AGERPRES, asupra climatului „impredictibil de securitate” din zona extinsă a Mării Negre și precizează că responsabilitatea constituirii Flotilei Aliate în această regiune va reveni celor trei state membre NATO – România, Bulgaria și Turcia.
Oficialul militar de rang înalt detaliază măsurile concrete de modernizare și înnoire a capacităților operaționale (printre care achiziționarea a 4 corvete multifuncționale), dar și de pregătire a personalului din domeniul pe care îl conduce și declară că Forțele Navale Române „sunt pregătite în acest moment să facă față unei agresiuni funcție de amploarea ei, funcție de capacitățile pe care o acțiune militară ar presupune-o”.

AGERPRES: Domnule contraamiral, cum vedeți situația militară în zona Mării Negre la început de an 2016?

Contraamiral Alexandru Mîrșu: Și anul 2016 — ca de altfel din martie 2014, odată cu anexarea Peninsulei Crimeea de către Federația Rusă, când a apărut acest climat de tensiune crescândă, în bazinul Mării Negre și pot spune chiar în ceea ce noi, militarii, numim zona extinsă a Mării Negre — este marcat de un climat impredictibil de securitate. În condițiile date, Forțele Navale Române, componentă a sistemului național de apărare, trebuie să mențină vigilența, nivelul de instruire și de pregătire ridicat, să arătăm că avem capabilități să patrulăm zonele noastre de responsabilitate. Reacția Alianței din care facem parte a fost promptă și deja vorbim acum de înființarea celor două centre de comandă și control în România — Comandamentul multinațional de divizie sud-est și, de asemenea, de Unitatea pentru Integrarea Forțelor (IFU). Și la nivelul forțelor navale se preconizează constituirea unei Flotile Aliate, la Marea Neagră, flotilă care, bineînțeles, are ca și contributori principali țările membre ale Alianței Nord-Atlantice și țările partenere din Marea Neagră.

AGERPRES: Cum ar putea să ființeze o astfel de flotilă, cunoscut fiind faptul că în baza Convenției de la Montreux nu este permisă staționarea mai mult de 21 de zile în Bazinul Mării Negre a navelor aparținând altor națiuni decât cele riverane?

Contraamiral Alexandru Mîrșu: Așa cum am menționat deja, responsabilitatea constituirii forței navale aliate din Marea Neagră va reveni celor trei state membre NATO — România, Bulgaria și Turcia. Este de luat în calcul Convenția de la Montreux, care limitează durata șederii și tonajului pentru navele statelor partenere sau aliate din afara bazinului pontic, în situația în care statele non-riverane vor trimite nave pentru a participa la activitățile acestei structuri navale ce se dorește a fi înființată aici. Convenția de la Montreux este bazată pe dreptul internațional, pe care toate statele, grupuri de state sau alianțe o respectă și au declarat faptul că o vor respecta, deci condițiile impuse trebuie avute în calcul la planificarea și desfășurarea exercițiilor presupuse de această nouă structură.

AGERPRES: Domnule contraamiral, recent șeful Statului Major General, generalul Nicolae Ciucă, a adresat o invitație comandantului MARCOM de a utiliza centrele de instruire de pe teritoriul României și de a diversifica cooperarea în cadrul Aliat. Cum s-ar reflecta această invitație în structura Forțelor Navale Române?

Contraamiral Alexandru Mîrșu: La nivelul Forțelor Navale, avem Centrul de Instruire, Simulare și Evaluare, interconectat cu centrele similare ale celorlalte categorii de forțe armate, și noi, pe specificul maritim și chiar pe specific al forțelor armate întrunite, putem să punem la dispoziția unităților aliate programe de pregătire și, totodată, să colaborăm, atât în cadrul activităților de simulare sau simulare și instruire pe mare, în timp real. De asemenea, am mai ridicat problema specificității Forțelor Navale Române, care au în compunere și flotila fluvială și, implicit, Batalionul de Infanterie Marină (BIM), care-și desfășoară activitatea într-un mediu specific la Gurile Dunării și în zona lagunară — o componentă care am văzut că ar fi de interes și pentru aliații noștri din NATO și pentru MARCOM (Comandamentul Maritim) și, în egală măsură, și pentru Comandamentul Trupelor de Uscat, de la Izmir (Turcia).

AGERPRES: Ce rol ar reveni FNR și României, prin poziția sa geografică, în Strategia militară a SUA în Europa de „descurajare a agresiunii ruse’? Strategia actualizată a EUCOM stabilește drept prioritatea numărul unu ‘descurajarea agresiunii ruse’, iar generalul Philip Breedlove (comandantul EUCOM) consideră că obiectivul strategiei actualizate este ca Europa să rămână unită, liberă și pașnică în fața amenințărilor ce vin din trei direcții cardinale, generate la nord și est de Rusia și la sud de Statul Islamic.

Contraamiral Alexandru Mîrșu: România, ca stat aliat NATO, fiind la granița de răsărit, are o importanță, un rol și un loc deosebit în strategia de securizare a flancului estic al Alianței și Europei. Și aici am în vedere faptul că Forțele Navale Române își desfășoară activitatea și iau toate măsurile ca, din punct de vedere maritim, zona de responsabilitate a României să fie securizată prin activități de prevenire, de patrulare, nicidecum provocatoare sau de escaladare a tensiunii existente deja în bazinul Mării Negre. Alături de celelalte categorii de forțe armate, putem să transmitem mesajul că Armata României poate face față unei eventuale deteriorări a conflictului. Toate acestea, în cele spuse de generalul Breedlove, semnifică faptul că România își aduce contribuția distinctă la Planul de Reacție Graduală la o eventuală deteriorare a situației de securitate, punând la dispoziție forțele și mijloacele operabile în cadrul calendarului deja stabilit cu Alianța pe termen imediat, scurt sau mediu.

AGERPRES: Domnule contraamiral, indiscutabil, în momentul de față, România este prinsă la mijloc, într-un proces de confruntare între Federația Rusă și NATO, declanșat încă din vara lui 2008, odată cu agresiunea împotriva Georgiei. Reacția statelor NATO de solidarizare și susținere regională s-a observat prin prezență și frecvență sporită în cadrul exercițiilor navale din Marea Neagră, dar cel mai important este ca statul român să-și asigure securitatea printr-o flotă corespunzătoare necesităților actuale de securitate. Cum vedeți realizabil acest deziderat ?

Contraamiral Alexandru Mîrșu: Din 2014, am început procesul de ridicare a capacității operaționale a forțelor pe care le avem, atât prin prisma bugetului, care nu a mai fost diminuat, ci, dimpotrivă, a crescut. Cu susținere bugetară adecvată, am putut să planificăm procesul de revitalizare a navelor, ridicarea capacității combative a navelor pe care acum le avem în dotare. Sperăm ca, până la sfârșitul acestui an, să începem și programul de modernizare a fregatelor Tip 22 — Regele Ferdinand și Regina Maria — și bineînțeles avem în pregătire și programele de dezvoltare pe termen mediu și lung — cel pentru dotarea cu corvete multifuncționale, ce vor înlocui actualele corvete.

AGERPRES: Câte vor fi achiziționate?

Contraamiral Alexandru Mîrșu: Avem patru corvete și vor fi înlocuite cu alte patru. Evoluția tehnologică își pune amprenta în fiecare zi și asupra echipamentelor militare, a armamentului apărut pe plan mondial și, în momentul de față, numărul de platforme aflate în uz nu este atât de important față de ce reprezintă capabilitățile armamentului aflat la bord. Vorbim și de Apărarea de Coastă, unde am solicitat înlocuirea instalațiilor mobile de lansare cu unele de generație nouă, și bineînțeles nu uităm celelalte genuri de forțe, Batalionul de Infanterie Marină, Secția Scafandri pentru Operații Speciale, și avem un program de modernizare și remotorizare a navelor fluviale. De când mă aflu la conducerea Statului Major al Forțelor Navale, am în permanență grijă de asigurarea drepturilor personalului din toate punctele de vedere și, în același timp, de ridicarea nivelului de instruire a personalului de la bordul navelor și în cadrul celorlalte genuri și structuri de forțe din componența Marinei Militare. Trebuie menționată și finalizarea programului de modernizare a elicopterelor navale astfel că am reușit să asigurăm capabilități de luptă antisubmarin la bordul elicopterelor, care să demonstreze eficiența binomului fregată — elicopter ambarcat. Anul acesta ne intră în dotare, în martie, prima navă dintr-un program de trei remorchere maritime pe care le vom folosi în porturile Constanța și Mangalia pentru ceea ce presupune manevra navelor, intervenții în situații de urgență și alte misiuni de sprijin pentru navele de luptă.

AGERPRES: În afara proiectului de înnoire a Divizionului de corvete, s-a renunțat la fostul program de achiziționare a navelor vânătoare de mine?

Contraamiral Alexandru Mîrșu: A fost un proiect mai vechi de achiziție pentru vânătoare de mine, dar, așa cum am spus, evoluția tehnologică în industria militară și de armament este foarte rapidă, evoluția capabilităților navale antimină s-a dezvoltat de așa manieră încât sistemele pot fi containerizate, pot fi puse și dislocate pe alt tip de nave care să împlinească caracteristici multirol astfel că nu se justifică în acest moment asigurarea unor nave specializate și am definit, în momentul de față, prioritatea numărul 1, realizarea programului de înnoire a Divizionului de Corvete. Stringent este ca, pe timp scurt și mediu, să refacem capabilitatea navală și să ne permitem să ne ne desfășurăm misiunile de control și apărare a zonei economice exclusive a României.

AGERPRES: Pentru că ați adus în discuție proiecte de modernizare a navelor din Flotila Fluvială, vă semnalez că recent Forțele Navale Ucrainene au testat o nouă capacitate de luptă, Gurza-M (Proiect 58150), deplasament de 50,7 tone, lungimea de 23 metri și lățimea de 4,8 metri, iar pescajul de un metru, viteza maximă 28 de noduri. Nava blindată de luptă este capabilă să execute misiuni atât pe mare, cât mai ales pe Dunăre, și, până în anul 2020, Marina Ucraineană se va dota cu 20 de exemplare. Este de natură să ne îngrijoreze?

Contraamiral Alexandru Mîrșu: Am auzit despre acest proiect și știu despre ieșirea navei din Clasa Gurza-M în probe. Știu că este un program mai vechi de dotare a Forțelor Navale Ucrainene cu nave mici fluvio-maritime, dar, până nu se finalizează acest program, nu consider că ne-ar putea crea eventuale probleme. Programe declarative …

AGERPRES: Și, pe final, vă rog să apreciați cât de pregătite sunt Forțele Navale Române să facă față unei provocări militare?

Contraamiral Alexandru Mîrșu: Forțele Navale Române sunt pregătite în acest moment să facă față unei agresiuni funcție de amploarea ei, funcție de capacitățile pe care o acțiune militară ar presupune-o. Echipajele și navele noastre sunt pregătite să ducă acțiuni de luptă pe misiunile pentru care navele sunt destinate, cu armamentul și tehnica și capacitățile pe care le avem la bord acum. Personalul nostru este în măsură să scoată maximum de la posibilitățile tehnice pe care le avem în acest moment.

AGERPRES: Ar rezista mai mult de 48 de ore …?
Contraamiral Alexandru Mîrșu: Acestea sunt pronosticuri ca la fotbal. Aici nu vorbim de prima repriză sau repriza a doua. Într-o acțiune militară, sunt mulți factori și multe elemente variabile ce trebuie fie anticipate sau care nu sunt luate în calcul la un moment dat, ceea ce ne determină să nu putem da termene exacte la acest gen de întrebare. Prin natura ei, acțiunea militară este una imprevizibilă, de efort maxim și cu variabile multiple.

******

România și Bulgaria sunt tot mai expuse presiunii Rusiei în bazinul Mării Negre, al cărei control este o componentă-cheie a politicii revizioniste a Rusiei pentru a se reafirma ca un pol de putere în zona eurasiatică, se menționează într-un raport al Center for European Policy Analysis (CEPA) consultat de AGERPRES.
Neglijarea flancului de securitate de la Marea Neagră de către SUA și NATO și neutralizarea de către Rusia, inclusiv prin cucerirea Crimeii, a litoralului estic și nordic, au expus tot mai mult România și Bulgaria presiunii Moscovei. Rusia a desfășurat numeroase nave și avioane purtătoare de rachete în regiunea Mării Negre, care împreună cu rachetele Iskander din Crimeea plasează întregul litoral al Mării Negre în raza de acțiune a rachetelor ruse convenționale și nucleare. În prezent, niciunul dintre aliații SUA în această parte a Europei nu posedă capabilități de apărare antirachetă și antiaeriene eficiente, se menționează în raportul singurului ONG american dedicat exclusiv studiului Europei Centrale și de Est.
Escaladarea militară și nemilitară a Rusiei prezintă amenințări pentru cele două state membre NATO expuse — România și Bulgaria — în condițiile în care capabilitățile sale navale sunt mult superioare celor maritime și aeriene ale fiecăreia dintre cele două țări, iar operațiunile NATO în Marea Neagră sunt condiționate de Convenția de la Montreux, care prevede printre altele că navele de război ale statelor neriverane nu pot staționa mai mult de 21 de zile.
Cu o capacitate limitată de a proiecta o imagine de putere în afara exercițiilor periodice ale NATO de la Marea Neagră, România este nepregătită să facă față unei Mări Negre puternic militarizate, care ar pune în pericol rutele comerciale și resursele energetice explorate în prezent de București. De asemenea, se menționează în raportul CEPA, posibile efecte ale crizei de securitate ar putea fi restricționarea legăturilor dintre porturile de la Marea Neagră și cele de la Dunăre din Europa Centrală, blocarea canalului Dunăre Marea-Neagră și limitarea legăturilor comerciale cu țările non-UE, precum Turcia.
Autorii raportului estimează că forțele navale combinate ale Bulgariei, României, Ucrainei și Georgiei nu sunt pe măsura prezenței navale a Rusiei în regiune, în timp ce cele ale Turciei, mai substanțiale, nu reprezintă ele singure o provocare pentru puterea militară navală regională a Rusiei. Principala problemă pentru România și Bulgaria este forța lor navală slabă. Forța de luptă navală a României se bazează pe câteva fregate învechite susținute de o jumătate de duzină de corvete. Capabilitățile militare depășite ale României și ritmul lent de modernizare a sistemelor antiaeriene, antirachetă și antinavă reprezintă pur și simplu un bonus pentru Moscova, susțin aceștia.

                                                                                                ******
De la începerea cooperării cu forțele aliate în cadrul Parteneriatului pentru Pace (PpP) din anul 1994, etapă premergătoare și pregătitoare pentru aderarea la NATO, Forțele Navale Române (FNR) au urmat un parcurs de restructurare și modernizare impus de noua doctrină de apărare și de necesitatea de integrare în noua structură de securitate astfel că, în momentul de față, au în componență aproximativ 40 de nave, la fluviu și mare, nave ce pot duce acțiuni militare nemijlocit, iar din punct de vedere al personalului, sunt acum la o treime.
În anii 90, Marina Militară avea aproape 30.000 de oameni, iar acum sunt încadrați până în 8.000 de militari și civili. La Dunăre, FNR dispun de două divizioane de nave integrate în Comandamentul Flotei și coordonate de Flotila Fluvială. Navele fluviale sunt destinate operațiunilor în teatrul specific reprezentat de brațele Dunării și pe Dunărea interioară, până în zona Dobrogei și Dobrogea interioară, pe Canalul Dunăre Marea Neagră, fără a putea evolua însă pe mare.

AGERPRES (Autor Dan MIHĂESCU, editor Vicenţiu PURCĂREA)