Cine pavează cu bune intenţii accesul pe piața muncii al tinerilor cu dizabilități?
Victor GAIDARGIU•
David GAIDARGIU•
De mai bine de 25 de ani, Fundația Health Action Overseas România (HAO) susține tinerii cu dizabilități, aflați în grija sau evidența unor instituții ale statului, să se integreze în societate – https://www.hao.org.ro/ro/ .
În prima decadă a lunii noiembrie, HAO a organizat la Constanța conferința de lansare a proiectului „Labour market Emplyment for young Adults with a Disability – LEAD” (Angajarea pe piața muncii a tinerilor adulți cu dizabilități).
Proiectul, LEAD vizează un grup ţintă de 450 de tineri cu dizabilități (cu vârste între 15 și 29 de ani), dintre care 150 din România, care vor beneficia de servicii de angajare asistată și formare profesională, vor participa la întâlniri cu potențiali angajatori și activități de voluntariat. În egală măsură LEAD se adresează părinților și aparținătorilor, companiilor, specialiștilor și furnizorilor de servicii de angajare asistată.
LEAD este finanțat de EEA (European Economic Area – Spațiul Economic European) și Norway Grants Fund for Youth Employment – Fondul Norvegian de Granturi pentru angajarea tinerilor pe piața muncii. Valoarea totală a proiectului este de 1.501.729€, incluzând valoarea grantului de 1.276.387€.
LEAD este implementat în perioada 1 iulie 2018 – 30 iunie 2021, de un consorțiu transnațional condus de HAO, alături de parteneri din Bulgaria, Portugalia, Cipru și Marea Britanie.
Din echipa de implementare a proiectului prezentă la Constanța, fac parte Nicolae Dobrescu, direcor executiv HAO și manager al proiectului LEAD, Alina Dobrescu, coordonator program angajare asistată, Cristina Șerbănescu, șeful biroului de presă, alți membri și voluntari.
Obiectivul principal al proiectului vizează creșterea accesului tinerilor cu dizabilități pe piața muncii, prin introducerea în România a unui model de bună practică în domeniul angajării asistate, cu viabilitate dovedită în Marea Britanie. Pentru îndeplinirea obiectivelor vor fi înființate un Centru de Angajare Asistată la Constanța și un Centru de Resurse de Angajare Asistată la București.
Companiile interesate vor beneficia de informare și consultanță în domeniul angajării asistate, cursuri de formare și un ghid de bune practici în angajarea tinerilor cu dizabilități.
Poveștile impresionante de viață ale tinerilor, cu adevărat speciali prin finețea și sinceritatea cu care ne-au abordat, cât și eforturile echipei care îi susține, transformate în cazuri de succes, le-am ascultat spuse chiar de protagoniști, fie ei beneficiari, organizatori sau angajatori. Ne-au spus frust cum, cu multă voință, încredere, curaj, ambiție, insistențe și mai ales luni și ani de instruire și-au croit drum printr-o lume complicată.
Andreea Susanu este absolvent al Facultății de Psihologie și Științele Educației a Universității Ovidius și al cursurilor de master în Terapii și Compensare în Tulburările de Comunicare. Povestea ei a început foarte greu, dar așa cum ne-a istorisit, acum e frumos. Astăzi, la 31 de ani, este logoped la DGASPC Constanța, în cadrul Complexului de servicii comunitare Cristina, unde lucrează cu copii cu dizabilități. Este atât de frumoasă lumea pe care și-a construit-o împreună cu cei care au susținut-o, încât, dacă ar fi nevoie, cu toate greutățile, ar lua-o de la capăt.
Iulian Macovei, are 27 de ani, este absolvent al Universității Maritime din Constanța. A reușit să-și vadă visul împlinit, să plece în primul voiaj maritim. După primii doi ani de studii a suferit un grav accident auto. De atunci, pentru o scurtă perioadă s-a angajat la o cunoștință, ca proiectant de bijuterii pe calculator. După 4-5 luni, discret, i-au spus că poate o să-l mai sune, dar asta nu s-a înfăptuit până astăzi. De atunci a trecut un an. Are mari speranțe în acest proiect, cu ajutorul căruia dorește să se reintegreze în societate, să lucreze într-un colectiv.
Cadâr Ibram, în vârstă de 35 de ani, lucrează la un cunoscut mall din Constanța. Provine din Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică Negru-Vodă.
La întrebările publicului și presei au răspuns reprezentanți ai staff-ului HAO, dar și purtătorul de cuvânt al AJOFM Constanța, doamna Adelina Vlad, consilier în cadrul Centrului de Consiliere și Formare Profesională pentru Persoanele cu Dizabilități (CCFPPD) din cadrul amintitei instituții, care a afirmat că la data curentă, are în evidența instituției, de la începutul anului, 23 de cereri de angajare din partea persoanelor cu dizabilități, dintre care pentru jumătate dintre ei au fost găsite locuri de muncă.
Ne-a mai spus că există locuri de muncă pentru această categorie de persoane, pe care le încurajează să se adreseze agenției și să se înscrie ca persoane în căutarea unui loc de muncă. „Credeți-mă, nu avem noi persoane, suficient grup țintă ca să îl direcționăm către agenții economici din Județul Constanța. Am avut probleme, în ideea că am avut locuri de muncă într-o anumită calificare și, persoanele, datorită handicapului nu au putut fi încadrate, nu că nu a existat voință” – a declarat neconvingător doamna Adelina Vlad. Am reținut: „nucă, nu a existat voință”. E bine și-așa. A continuat: „din experiența mea personală, acolo unde avem o persoană cu dizabilități și este conștientă că șansele de ocupabilitate (n.n. am învățat cuvinte noi, inexistente în dicționar, probabil fac parte din jargonul profesional, de aceea se admite, întrucât am înțeles ce a dorit să transmită) sunt mai reduse față de o persoană normală …” Aici oprim citarea, întrucât continuă în același registru.
Cum adică, doamnă PR și consilier pentru persoane cu dizabilități, „față de o persoană normală”? Așa, ca dumneavoastră? Așa, ca noi toți, care alcătuim majoritatea, într-o lume pe care o decretăm „normală”, în timp ce cealaltă lume este de „anormali”? Adică, mă scuzați, ce vreți să subliniați?
Am întrebat-o pe doamna consilier de când datează cele 23 de cereri amintite, întrucât din informații pe surse din cadrul AJOFM Constanța și DGASPC, la finele lunii iunie 2018, la AJOFM Constanța erau zero cereri de angajare înregistrate, repet, ÎNREGISTRATE, nu solicitate, pentru persoanele cu dizabilități.
Inițial, mi-a spus că ultima persoană înregistrată este de luna aceasta. Am insistat, „și cea mai veche?” „Este această persoană” a fost răspunsul. Apoi, a divagat, referindu-se la persoanele cu studii superioare care, „să știți au cea mai multă vechime în muncă”.
Doamnă, să știți că vechimea e mare, nu multă, în timp ce anii sunt mulți și nu mari.
Între timp se adunase și m-a pus la punct: „prima persoană este înregistrată în luna ianuarie, da?”
Mergem mai departe în poveste, că începuse frumos.
Conferința a continuat într-o atmosferă deosebit de caldă, publicul și presa aflată în sală au aplaudat fiecare intervenție, s-au vărsat lacrimi sincere de bucurie, fiecare cuvânt reprezentând un remember al eforturilor unor oameni dedicați unei cauze cu adevărat pline de noblețe.
Un om al cărui vis dintotdeauna este să devină frizer. De doisprezece ani își investește toate economiile în ustensile și aparatură pentru tuns. Întrucât nu avea studii pentru a obține o calificare, a intrat în clasa întâi și, cu răbdare, a absolvit opt clase. A făcut un curs de frizer, pe care l-a finalizat anul trecut. Face activitate de voluntariat, prin care își oferă gratis serviciile colegilor din Centrul Pilot din Techirghiol …
Un om care din anul 2017 lucrează la biserică, la curățenie, la lumânări, adunat frunze ori tuns iarba. Înainte a lucrat la o spălătorie auto, dar de la apa rece începuseră să i se umfle palmele. A renunțat. După zece ani. În curând va începe serviciul la o cunoscută firmă de panificație din Constanța …
… și o audiență căzută pe gânduri.
Înainte de a mă instala să relatez evenimentul, am citit cu atenție „Studiul dinamicii pieței muncii la nivel național, între anii 2000-2014”, de asemenea alte două studii dedicate Regiunii Sud-Est și Județului Constanța, ambele fiind părți ale studiului național amintit, „Dinamica pieței muncii la nivel regional, Regiunea Sud-Est” și „Analiza pieței muncii pe Județul Constanța”. Niciun cuvânt referitor la persoanele cu dizabilități, handicap, incluziune socială ori risc de marginalizare. Probabil că în perioada amintită nu a fost cazul.
Apoi, am baleiat site-urile de profil ale www.anofm.ro, http://www.constanta.anofm.ro/ , www.sistempartenerialdeocupare.ro.
Pe pagina ANOFM am accesat „stimularea mobilității forței de muncă”. În dreapta paginii e o căsuță în care scrie „căutare loc de muncă”, în care poți intra să editezi. Am editat „sudor”. M-a aruncat pe o pagină inexistentă și, la fel pentru toate meseriile pe care le-am introdus. Apoi, m-am gândit că trebuie să introduc județul și am scris Constanța, cu și fără diacritică, cu inițială mare, mică …, n-a mers. Nu e nicio indicație referitoare la ce s-au gândit că trebuie scris în căsuța aceea. Aveți vreo idee din ce categorie ar trebui să facă parte? Cât de profund filozofi trebuie să fim, încât să ne reușească din prima un cuvânt într-o căsuță?
Pe pagina AJOFM Constanța am accesat în stânga paginii „Locuri de muncă”. M-a aruncat pe pagina ANOFM să reiau procedura de mai sus, adică pe drumul de pierzanie.
Dacă tot am ajuns din nou pe pagina ANOFM, am văzut în centrul paginii, scris cu roșu, să nu ai cum să ratezi așa ceva „Pentru a beneficia de serviciile noastre, adresati-va agentiilor teritoriale pentru ocuparea fortei de munca”.
Păi, exact de-acolo vin, ce să mai caut acolo, ca să mă trimită din nou aici și tot așa? Uite-așa ne iau pionii, calul, ne înnebunesc și ne dau șah-mat.
Am încercat să mă așez în situația unui tânăr cu dizabilități, aflat în căutarea unui loc de muncă, în dificultate de a se deplasa, scrie sau vedea. Am încercat să mă înscriu online pe aceste pagini web. Nu am putut. Am dat telefoane la toate numerele de pe aceste pagini. Nu a răspuns nimeni.
Am încercat să caut statistici. Nu am găsit, probabil nu sunt publice. Și treaba asta, la nivelul AJOFM Constanța, se află în fișa postului doamnei Adelina Vlad, conform Legii 544/2001, privind liberul acces la informațiile de interes public, dovadă faptul că, responsabil fiind cu aplicarea Legii 544/2001, în rapoartele de evaluare internă semnate de domnia sa, calificativele sunt superlative, dar informațiile de interes public pe care le-am căutat, nu există pe pagina web. Iată raportul amintit, în care treaba e de la „foarte” în sus: (http://www.constanta.anofm.ro/pages/Transparenta/raport%20evaluare%20implementare%20L544_2017.pdf).
Am făcut zeci de simulări de căutare a unui loc de muncă. Nu există pentru persoane speciale. Mecanica site-ului este foarte rudimentară. După fiecare răspuns negativ „nu s-au găsit locuri de muncă” pe pagina https://card-profesional.ro/ , procedura trebuie luată de la capăt. Introduci din nou ocupație, județ, experiență, educație, la fiecare cerință apar alte sub-cerințe născătoare de frustrări și suferințe și cauți, și cauți.
Mă gândeam în tot acest timp la cei pentru care introducerea unei litere sau cuvânt, din diverse motive obiective reprezintă o mare dificultate. Mă puneam în locul aparținătorului, cât de cât obișnuit cu tehnica informatică. M-aș fi așteptat la comenzi intuitive, liste care se derulează, în care poți ajunge rapid la poziția căutată, un program care să nu vrea mură-n gură și care să nu mă pună s-o iau de la capăt pentru că am ratat o literă ori nu i-am dat o informație din 20 pe care le vrea.
Pe site-urile astea s-au cheltuit o groază de bani europeni sau din bugetul autohton, pentru care s-au depus proiecte serioase.
În practică, sunt parțial sau total inutilizabile, ca și cum ar fi fost realizate de IT-iști începători.
Mai mult, multe dintre adresele site-urilor cofinanțate din Fondul Social European prin POSDRU 2007-2013, nu există, nu pot fi accesate, sunt cel mult niște pagini facebook, în care apar și aceste adrese, pe care accesându-le, nu te trimit nicăieri.
Așa este cazul paginii ANOFM, https://www.facebook.com/fiiinformat/ care te trimite la http://www.fii-informat.ro/, pagină inexistentă, a cărei misiune este formată din obiectivul general, reprezentat de creșterea calității și a gradului de vizibilitate a Serviciului Public de Ocupare (SPO) și obiectivul specific, creșterea transparenței și accesibilității serviciilor SPO … bla, bla, bla.
În schimb, cele care există, recte www.sistempartenerialdeocupare.ro, sunt pline de bune intenții și cuvinte mari, care își propun marea cu sarea din cuvinte articulate hotărât. În această lumină avem:
- Creșterea calității serviciilor
- Îmbunătățirea capacității AJOFM de a realiza studii, analize și prognoze
- Implementarea unor metode și mecanisme …
- Crearea unui sistem de analiză …
- Realizarea obiectivului general …
- Punerea în comun a experiențelor anterioare …
- Dezvoltarea unui sistem partenerial adaptat continuu la dinamica economică…
- Întărirea legăturii cu partenerii sociali…
- Validarea rezultatelor previziunilor…
- Operaționalizarea unor mecanisme de calibrare și adaptare la conjuncturi a acestora de o manieră continuă prin crearea unui sistem partenerial de lucru … (n.n. pe undeva ar fi trebuit două virgule, dar le las așa, original, că n-au plătit).
Ultima m-a dat gata. Le-a plăcut mult și lor, că au repetat-o ad-litteram un paragraf mai jos.
Dacă pentru fiecare cuvânt au primit 1 euro, păi, au primit ceva, dar cred că unele cuvinte au fost premiate cu 10 sau 100. Meritau. Nu e ușor să le găsești și să le pui pe toate la un loc.
Așaaa. Dar, ce ziceți de „mecanismul propus va fi procedurat (n.n. verbul a procedura și nici participiul, adverbul sau adjectivul „procedurat” nu există) la nivel național, iar procedurile vor fi preluate și implementate la nivelul fiecărui AJOFM” !? E tot pe pagina web amintită.
Și, continuă cu „asigurarea, creșterea, consolidarea, elaborarea, diseminarea … Mi se părea că au luat-o de la capăt, cred, să pară site-ul mai consistent. Cine să aibă răbdare să citească tot?
Noi.
Frați români recompensaţi cu salarii mult prea generoase de instituțiile statului, mergeți pe teren, prin casele oamenilor, prin centrele de plasament, nu vă mai agățați de scaunele voastre confortabile!
Ceea ce faceți nu e suficient pentru confortul pe care vi-l asigurăm.
Tinerii au nevoie de acces facil, nu doar acces și nu doar pe hârtie ori în statistici și rapoarte măsluite din care rezultă perfecțiunea întruchipată a societății.
Din păcate, astăzi, e mai ușor să cauți de muncă pe olx, decât pe multe dintre site-urile de profil ale instituțiilor statului.
Mediul privat, ONG-urile, dovedesc mobilitate prin realizarea unor parteneriate interne și internaționale, importă soluții de succes de pe piața muncii din țările dezvoltate ale Europei, organizează târguri de joburi, tabere de instruire, workshop-uri și team building-uri, conferințe, activități de integrare prin voluntariat, sport și artă, se asociază în consorții ce își propun misiuni bazate pe strategii și politici novatoare, urmăresc obiective cuantificabile, analizează pe feedback rezultatele și nivelul de succes, dar și de insucces, motivele care au dus la neîndeplinirea obiectivelor propuse, adoptă măsurile de corecție pentru atingerea țintelor ori resetarea totală sau parțială a acestora, se repoziționează atunci când realitatea se dovedește de neiertat în privința estimărilor. Totul, dar totul, țintit, dedicat nevoilor, dorințelor și așteptărilor participanților de pe piața muncii din România, beneficiarilor, aparținătorilor, furnizorilor de servicii de angajare asistată și angajatorilor deopotrivă.
Sună complicat? Așa se construiește un capitalism sănătos, nu urechist și nu de cumetrie.
Voi, ce faceți? Începeți cu ce e mai ușor.
Foto: David & Victor Gaidargiu
Drepturi de difuzare rezervate: Clubul Nautic Român©
