CE-A FOST MAI ÎNTÂI ?

Prof. Stelian MARINESCU ●

În frumosul și liniștitul oraș bulgăresc Balcic, a avut loc în perioada 14 – 17 septembrie 2017, ediția a VI-a Regatei Internaţionale Cupa Dobrogei.

Ca de obicei, am fost invitat să mă alatur delegației sportive a Clubului Nautic Român, eu personal deplasându-mă la fiecare ediție, fie pe apă, fie pe cale terestră. Am așteptat cu nerăbdare sfărșitul săptămânii, având o stare intensă de bucurie, știind că mă voi întâlni cu sportivii, colegii de club și, de ce nu, cu entuziaștii părinți care își însoțesc cu tenacitate copiii la competiții. Mi-am rezervat o cameră la ,,Family Hotel Balchik”, fostul hotel al partidului din vremurile de altă dată. Hotelul este vechi, cu modernizări minime, dar foarte curat și înconjurat de peisaje marine de vis, fiind reședința ocazională perfectă pentru toată delegația.

Pe o vreme frumoasă și un trafic lejer, am ajuns sâmbătă dimineața la Balcic în jurul orelor 10. GPS-ul mașinii dădea semne de nedumerire și am hotărât să parchez lângă faleză, unde  speram să găsesc debarcaderul de plecare la regată și, bineînțeles, pe sportivii noștri. Nu am facut 10 metri și m-am intâlnit cu Dan Mihăescu, Jean Custură și Emilian Gressianu, echipați în șorturi și cu busturile goale, în bătaia soarelui cald de toamnă. Întâlnirea a fost plăcută și, după pupături și complimente, ne-am invitat reciproc la o terasă, din multele, ofertate de promenada balcichiană. Era fabulos: soare, lume bucuroasă, emulație, atmosferă patriciană, mâncăruri alese.

 

 

 

 

 

 

Ne-am așezat la masă și am urmărit prin binoclu dansul stolului de pânze din regată. Pentru necunoscători, părea o mișcare browniană, nu și pentru maestrul Gressianu care deslușea toate mișcările de pe apă, la o distanţă greu de întrezărit pentru cei mai mulţi turişti de pe promontoriu. El însă interpreta şi ne traducea, din când în când, orice modificare a situației de pe mare. Mă simțeam bine și eram bucuros că scăpasem de stresul de la liceul pe care îl conduc. Eram obosit după protocolul deschiderii anului școlar și aveam nevoie de o deconectare și un restart. Masa de prânz am luat-o la restaurantul de la parterul hotelului gazdă, dupa ce Dan Mihăescu a constatat că localul nostru preferat, ,,Deva”, ţinut de Husein Dailov, se închisese atât din lipsă de clienți, cât şi de personal. Am fost servit cu meniul localului: ciorbă de pește și niște minunați lufăraşi proaspeți de Marea Neagră, în bulgărește ,,cernakop’’. Curând au revenit și copiii de la regată și ne-am făcut planuri pentru petrecerea serii în mod plăcut, dar nimic nu prevestea furtuna de idei ce avea să se iște din senin, în întunericul nopţii. Ne-am reântâlnit seara la o terasă de pe malul mării.

 

 

 

 

 

 

 

Un scurt intermezzo organizatoric de alipire a mai multor mese şi ne-am încins la discuții pe teme marinărești. Liviu Mercore, ofițer de marină militară în rezervă, era încadrat de Emilian Gressianu și contraamiralul (rez) Jean Custură. Prima contrazicere a plecat de la categoria Navei Școală Mircea, pe care unii profani o denumesc bricul Mircea. Adevăratul bric Mircea era cel din lemn, care a servit marina militară între anii 1882-1944. Brusc, discuția a glisat asupra anului reparației navei-școală „Mircea”, velier de tip barc triarborat, construit în anii 1938-1939 în Germania, la Hamburg.

Colegul Emilian Gressianu susținea că acesta fusese deja reparat în anul 1966 și dorea să probeze faptul cu fotografii din anul acela, iar domnul Custură susținea că reparația fusese efectuată în anul 1968. La toate aceste discuții comandorul (rez) Mercore îl aproba verbal și gestual pe fostul său șef, Jean Custură. În replică, de fiecare dată, Emilian Gressianu îl admonesta: “Tu să taci!” De la Bricul Mircea până la eterna dezbatere cu subiectul „hula marina de fund”, nu a fost decât un pas. De  câteva luni, între cei doi membrii ai clubului există o dispută bazată pe această temă, care a condus în final şi la abordarea teoriei „valului de resacă”. Până la urmă, nemaisuportând dezbaterea, Emilian Gressianu a părăsit masa.

 

 

 

 

 

 

 

A doua zi, dimineață, mă întâlnesc cu Dan Mihăescu pe esplanadă, iar acesta mă întrebă:

  • Ai înțeles ceva din discuția de aseară?
  • Da! În opinia lui Gressianu adevărata marinărie este cea cu vele, veliștii fiind considerați de el o rasă pură de navigatori, iar ceilalți, conform unei binecunoscute zicale marinărești „merge mașina, merge marina” – un fel de subspecie marinărească cu miros de motorină – aproape nişte tractorişti cu bască de pe la fostele SMT-uri”.

 

 

 

 

 

 

 

Nu același lucru s-ar spune despre marinarii unui vas militar, care ar avea ridicat pe covertă un mare ori mai mic catarg cu vele.

Cu toate că subiectul nu a fost în întregime epuizat, mă aștept să fie reluat în ocaziile viitoare.

În final, mă întreb ce s-ar fi întâmplat dacă dl. Comodor al Clubului Nautic Român, onorabilul Octavian Țacu, fost antrenor de yachting al Clubului Ştiinţa Constanţa, ne onora şi el cu prezența la acest eveniment? Poate chiar ar fi arbitrat disputa ideatică?

Foto: Narcis Gaidargiu

6 comentarii la „CE-A FOST MAI ÎNTÂI ?

  • 22 septembrie 2017 la 20:50
    Permalink

    Multumesc pentru stirile publicate. Ar fi nimerit ca cei care au avut grade in marina militara sa realizeze ca nu stiu destul de multe din mesereria din care au iesit la pensie. Dovezi sunt multe, dar caracterele sunt sub valoarea minima. Sunt deschis la discutii, dar fara alocol la indemana. Repet, „Cine produce, merita, cine nu, ciocul mic”.

    Răspunde
  • 22 septembrie 2017 la 21:40
    Permalink

    Sunt nedumerit pentru că maestrul Octavian Țacu nu a spus nimic, deși a fost evocat în articol. Bene diagnoscitur,bene curatur !

    Răspunde
    • 26 septembrie 2017 la 0:21
      Permalink

      Superb articolul . Asta este Yactingul romanesc. Avem un club, facem competitii internationale dar NU AVEM SPORTIVI.
      Asta place romanilor, sa stea la plaje, sa face gratare cu oficialii , mai trimitem doi trei sportivi ametiti care sa face figurate si iacata performanta adica a fost cursa internationala unde niste domnii isi dau cu presupusul daca Bricul Mircea a fost sa nu a fost. Pai asta ne doare pe noi domnilor profesori, doctori si alte specialitati, ca gressianu s-a certat cu amiralu? Pai domnule autor, in loc sa povestiti de un scandal la o bauta mai bine scrieti de cum dracu la trofelul Burgas, bulgarii au venit cu 60 de optimimisti iar noi romani cu zero!
      Domnilor, treziti-va, yachtigul este sport olimpic iar pentru asta nu este suficient turismul, Susanele si mascarii poate sa faca oricine, problema este de cine si cum atinge Marea Performanta: Campion Mondial sau Olimpic!
      Sa aveti o seara buna cu prajituri si cozonaci , si cat mai multe evenimente….ca vorba federatiei:” platesti cotizatia si organizezi o cursa ai drept de vot” adica ….

      Răspunde
  • 23 septembrie 2017 la 14:04
    Permalink

    Intre timp, am verificat si pe internet, si din nou, acesti „Maestrii ai Marinei Militare”, prin reprezentantul lor, mi-au dovedit inca odata ca nu stiu ce vorbesc. Nava Scoala Mircea, s-a intors de la Hamburg, in 1966, dupa ce a fost renovat aproape in totalitate. Sa afle si „Maestrii”. Dar mai sunt multe de spus despre cunostiintele si caracterul acestor „Maestii”.

    Răspunde
  • 24 septembrie 2017 la 21:14
    Permalink

    O stire din Replica de Constanta din 24 septembrie 2017, ne anunta ca ,,Bricul Mircea”…Bricul Mircea s-a întors acasă. Marinarii, așteptați de rude și prieteni în Portul Militar Constanța
    Cel mai longeviv ambasador al României pe mările și oceanele lumii, nava școală ”Mircea” și-a încheiat, vineri, 22 septembrie, marșul anual de instrucție, început în urmă cu patru luni, în timpul căruia a parcurs 10.000 de mile marine și a făcut escale în 11 porturi din nouă țări europene.
    Obiectivul principal al marșului a fost instruirea în domeniul Navigației și practicii marinărești a viitorilor ofițeri și maiștri militari de marină, în prezent studenți Academiei Navale „Mircea cel Bătrân” și elevi ai Şcolii Militare de Maiştri Militari a Forțelor Navale „Amiral Ion Murgescu”.
    Cadeții și echipajul navei-școală „Mircea” au reprezentat cu onoare România la două evenimente nautice de prestigiu. Primul eveniment, „Sail Den Helder 2017”, a avut loc în portul Den Helder din Olanda, cu prilejul aniversării Zilelor Forţelor Navale Olandeze, iar cel de-al doilea eveniment la care au participat marinarii români a fost Competiţia nautică „The Tall Ships Races 2017”, ce s-a desfăşurat între porturile Halmstadt (Suedia), Kotka (Finlanda) şi Turku (Finlanda), cu ocazia celebrării a 100 de ani de independenţă a Finlandei.
    Totodată, echipajul navei a efectuat vizite oficiale la Academiile Navale din Olanda, Germania, Polonia, Portugalia şi Spania, ca o confirmare a bunelor relaţii ale Academiei Navale „Mircea cel Bătrân” cu instituţiile similare europene.
    În premieră, 110 de cadeţi germani s-au instruit anul acesta la bordul navei-școală ”Mircea”, în timpul marșului de instrucție, alături de cadeții români și de alți opt cadeți din Bulgaria, China, Grecia şi Polonia, fapt ce demonstrează recunoașterea profesionalismului marinarilor militari români pe plan internațional.
    Nava-şcoală „Mircea” a plecat din portul Constanța la data de 23 mai și a făcut escale în porturile Ajaccio (Franţa), Vigo (Spania), Den Helder (Olanda), Halmstadt (Suedia), Kotka (Finlanda), Turku (Finlanda), Gdynia (Polonia), Wilhelmshaven (Germania), Lisabona (Portugalia), Palma de Mallorca (Spania) şi Souda (Grecia).
    Ergo bibamus!

    Răspunde
  • 25 septembrie 2017 la 13:40
    Permalink

    Stau si ma intreb daca prezenta acestei nave scoala, Mircea, nu ar fi colorat mai frumos si intregit peisaele legate de Ziua Marinei Romane, in Romania. Pacat.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.