A II-a si a III-a zi – Timisoara, Facultatea de Hidrotehnica, ANIF (Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare)-SPE Cruceni şi Nodul Hidrotehnic Coştei-Topolovăţu Mare

 

Grupul de studenti şi-a continuat drumul catre Timisoara – important centru administrativ, cultural şi industrial din vestul ţării. Decanul Facultatii de Hidrotehnică, prof.dr.ing. Eugen Teodor Man ne-a întâmpinat la sediul Facultăţii de Hidrotehnică din Timişoara. Acesta a prezentat istoria facultăţii încă de la înfiinţarea ei.

Apariţia acesteia în cadrul Universităţii Politehnica, în 1948, a fost urmarea firească a importantelor lucrări hidrotehnice realizate în zona Banatului încă din secolul al XVIII-lea. Baza materială a acestei facultăţi: laborator de studii şi cercetări hidrotehnice, laborator de irigaţii şi drenaje, laborator de alimentări cu apă şi canalizare asigurăa nu numai o bună pregătire profesională a studenţilor ci şi desfăşurarea unei activităţi ştiinţifice de specialitate la nivelul corespunzător secolului XXI.

Dl Decan, ne-a sugerat să mergem să vizităm două obiective importante din zonă: dubla conexiune Timiş-Bega (Nodul hidrotehnic Coştei-Topolovăţu Mare) şi staţiile de desecare administrate de ANIF Sucursala Teritorială Timiş-Mureş Inferior.

Ne deplasăm către sediul Sucursalei Teritoriale Timiş-Mureş Inferior, Unitatea Administartivă Bega Sud unde suntem întâmpinaţi de către inspector şef dl ing. Radu Nedelcu. Acesta, după o scurtă prezentare a modului de funcţionare a unităţii Bega Sud ne-a condus la staţia de popmpare pentru desecare Cruceni, ce face parte din amenajarea Timiş-Timişăţ şi deserveşte o suprafaţă de aproximativ 16000ha. Inundaţiile din 2005 au impus elaborarea unei noi strategii de prevenire şi de minimalizare a efectelor inundaţiilor. În cadrul noii strategii, un rol important revine staţiilor de pompare de desecare. În acest context a fost modernizată staţia de la Cruceni. Aceasta este echipată astăzi cu 14 pompe tip Flygt din care 12 cu înălţimea de pompare de 9,5-7,60 mcA şi 2 de 5,7mcA, astfel încât debitul instalat a crescut de la 10,5mc/s la 18,74 mc/s. a agregatelor de pompare este de Au fost executate de asemenea lucrări de refacere a bazinelor de aspiraţie şi refulare prin înlocuirea dalelor prefabricate şi rostuirea pereului cu mortar de ciment. La 40m faţă de camerele de aspiraţie s-a amplasat un grătar autocurăţitor. Conductele de refulare s-au realizat din tuburi PAFSIN cu DN 1000 şi respectiv 800mmm, pe o lungime de 14m; în interiorul staţiei s-au montat conducte din fontă echipate cu debitmetru cu ultrasunete, robinte de reţinere cu clapetă fluture cu flanşu cu contragreutate, compensatori de montaj telescopic. La ieşirea din staţia de pompare, conductele se leagă printr-o piesă pantalon din oţel, la o conductă PAFSIN de DN 1400mm, îmbinată cu mufe. Funcţionarea pompelor este automată, în funcţie de nivelul apei din bazinele de aspiraţie şi refulare.

 

Fig. 1. Vedere de ansamblu asupra Staţiei de pompare Cruceni.

 

În continuare ne-am propus vizitarea nodului hidrotehnic Coştei-Topolovăţu Mare.

„Renumitul ing. Fermaunt propuse construirea unei ecluze pe canalul Bega la Coştei şi un şanţ mare până la Timiş. Apa Timişului putea fi dirijată, la nevoie, în canal, astfel încât să fie totdeauna navigabil, iar dacă s-ar fi adunat prea multă apă în canal, surplusul putea fi înapoiat în Timiş, prin ecluza de la Topolovăţ“. (Fr. Griselini, „Istoria politică şi naturală a Banatului“, Viena, 1780).

Lucrarea la care face referire Griselini nu este altceva decât Nodul hidrotehnic pe care-l ştim astăzi, la Coştei, integrat sistemului de dublă conexiune Timiş-Bega, necontestat monument tehnic, care funcţionează de aproape 250 de ani (realizat între 1758-1760). Barajul deversor cu prag lat de anrocamente în căsoaie de lemn umplute cu piatră brută şi alte utilităţi ale Nodului hidrotehnic de la Coştei au suferit deteriorări, cele mai grave în urma viiturilor din 1998, când în corpul barajului s-au ivit eroziuni şi breşe, paramentul aval prăbuşindu-se. În aceste condiţii, pe baza proiectului elaborat de „Aquaproiect“, au început lucrările de punere în siguranţă a nodului hidrotehnic Coştei. Pentru etanşarea barajului deversor au fost analizate nouă variante, optându-se pentru soluţia cu un ecran de beton încastrat (1,00 m) în roca de bază sub protecţia unei incinte de palplanşe de metal. Având în vedere caracterul istoric al barajului, precum şi concluziile rezultate din exploatarea acestuia, s-a prevăzut ca lungimea barajului la coronament să fie de 130 m şi înălţimea de 10,5 m. De asemenea, au fost prevăzute lucrări la bazinul disipator şi rizberne, lucrări de amenajare a albiei Timişului în aval, consolidarea canalului de aducţiune Timiş-Bega (9,954 km), refacerea stăvilarului, înlocuirea echipamentelor hidromecanice de închidere a canalului. S-a propus de asemenea modernizarea sistemului informaţional, astfel încât, în orice moment să poată fi cunoscut automat nivelul apei în amonte şi aval de stăvilar, poziţiile stăvilarelor, nivelul apei amonte de pragul deversor, precipitaţiile şi temperatura aerului. Prin punerea în siguranţă a Nodului hidrotehnic de la Coştei se garantează, în final, suplimentarea debitului din Timiş în Bega de la 18-20 mc/sec., la 38-40 mc/sec., un debit salubru şi de servitute pe Timiş, în aval de baraj, în perioadele secetoase.

Pe raza municipiului Timişoara canalul Bega se întinde între km 111+150 (podul de cale ferată Timişoara-Reşiţa) şi km 118+300 (Uzina Hidroelectrică). Malurile canalului sunt în întregime amenajate prin lucrări de consolidare. Aceste lucrări de consolidare sunt de mai multe tipuri:

– Pereu din dale de beton cu grindă de sprijin pe anrocamente de piatră (km113+25 până la 113+700, km 115+900 până la 118+13 – pasarela Parcul Copiilor până la Uzina Hidroelectrică);

– Pereu din zidărie de piatră sprijinit pe anrocamente (km 112+450 – pasarela strada Gelu şi km 112+875 – Podul Muncii);

– Pereu din dale de beton cu grinda de sprijin pe piloţi (km 114+600 – Podul Tinereţii până la km 115+900 – pasarela Parcul Copiilor);

– Pereu din dale de beton sprijinit pe căsoaie (km 114+150 până la km 114+600 – zona Flora).

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.