Istoria sportului constănțean (7)

Epoca interbelică

de Claudiu Val

Debutul perioadei dintre cele două conflagrații mondiale este marcat, în țară, dar și în Dobrogea, de o încercare de aservire a sportului de către politică. În 1919, Partidul Socialist înființează, la București, prima organizație polisportivă muncitorească, ,,Prietenii Naturii”, urmată, curând, de filiale în toată țara. În fapt, era vorba despre o amplă acțiune de popularizare a ideologiei comuniste, mascată de așa-zise manifestări sportive și turistice, mai ales după crearea Partidului Comunist din România (8 mai 1921).Constanța nu scapă de ,,febra roșie” și, în vara aceluiași an, aici ia ființă o filială locală a ,,Prietenilor Naturii”, reunindu-i pentru început pe muncitorii din complexul CFR. Congresul al II-lea al PCdR (1922) înființează chiar un Comitet Central al organizației ,,Prietenii Naturii”. FSSD, reorganizată în 1921 pe ,,regiuni sportive” (una fiind Dobrogea), admite, în 1923, afilierea ,,Prietenilor Naturii” la structurile sale. În scurt timp, însă, autoritățile române sesizează caracterul politic al organizației patronate de PCdR și, deși aceasta își schimbă numele, transformându-se în ,,Asociația pentru educație fizică a muncitorilor din România”, cu 50 de filiale în toată țara (printre care una în Dobrogea), trec la represiuni: la 26 martie 1924, FSSR exclude din mișcarea sportivă toate societățile și cluburile sportive afiliate la ,,Prietenii Naturii”. Peste nici o lună, la 21 aprilie, FSSR interzice accesul ,,prietenilor” pe toate terenurile societăților din subordine.Măsurile nu se termină aici și la 29 iulie sunt emise Ordonanțele 1 și 2 ale Corpului II Armată, prin care sunt scoase în afara legii PCdR, UTCR, Comitetul Femeilor Comuniste și organizația sportivă ,,Prietenii Naturii”. Sediile acestor organizații au fost închise, arhivele confiscate, conducătorii și unii membri au fost arestați. Desigur, aceste măsuri, binevenite, au avut un caracter preponderent politic, dar au produs și un efect secundar benefic: sportul a rămas apolitic!

Tot în 1919, ia ființă Tennis Club Constanța, o grupare exclusivistă, condusă de ing. Petre Mocanu.
Fotbalul începuse să-și taie ,,partea leului” din atenția opiniei publice și din simpatia tinerilor tentați să practice un sport. Apar noi echipe. Mai vechea formație Izvor este ,,revendicată”, în 1920, de comunitatea bulgarilor dobrogeni, numindu-se din acel an Slavia.

Elevii Școlii Superioare de Comerț fondează tot atunci AS Săgeata, cu sediul în strada Ion Grădișteanu 57. În 1922 ia ființă și prima echipă portuară, Tricolor, filială a clubului bucureștean omonim, avându-l ca fondator pe Tase Protopopescu (1900-1992), primul constănțean selecționat în lotul național. Tot în 1922, își fac echipă și armenii: Artiv (Vulturul), numită ulterior Hometnamen și EFA (Educația Fizică Armeană). Clubul își avea sediul pe strada D.A.Sturza 2, iar liderii săi erau V. Ovanezian, D. Altunian și H.Vaham. (Va urma)